Una dintre prejudecăţile cu care se urcă în avion multă lume care pleacă înspre UK este aceea că femeile de acolo sunt: 1) urâte şi/sau grase + 2) uşoare. Pe cea de-a doua ipoteză nu am de gând să o "verific" amănunţit, însă cred că sunt pe cale să renunţ la orice idei preconcepute (şi culmea, formate citind zi de zi ediţiile online ale câtorva ziare britanice!) în privinţa celei dintâi, după numai câteva zile.
Certitudini. 1) Femeile britanice sunt mult mai frumoase decât cele din sudul Europei (refuz să dau nume de ţări) + 2) Procentul de grase şi graşi pe străzile din Brighton nu pare mai mare ca în România decât, poate, cu vreo 3-5 la sută din totalul trecătorilor.
Ipoteză de lucru. Luna trecută, un jurnalist britanic (Ted Safran) a stârnit furia multor conaţionale criticate că nu se prea îngrijesc de la o vârstă încolo, ba că nici nu îşi educă fiicele în acest sens. El comenta paradoxul că, până la 20 de ani, între britanice găseşti unele dintre cele mai frumoase femei din lume, în timp ce, după 30 – multe dintre cele mai urâte. Este o ipoteză interesantă, înclin să subscriu la ea, dar e prea devreme pentru opinii ferme.
Marea problemă este că, într-o societate atât de secularizată precum cea britanică, frumuseţea e aproape exclusiv o marfă şi nu ştiu câtă lume mai poate fi uimită de frumuseţea unor chipuri absolut obişnuite (vezi această imagine a unei drăguţe adolescente din Lewes) şi de discuţia simplă pe care o poţi avea cu o fată, fără să te gândeşti la ceea ce “experţi” peste “experţi” ne mint că e “firesc” ca toată lumea (şi cu precădere bărbaţii) să se gândească non stop.
Pentru cine caută detalii picante, n-are nevoie de blogul meu. Pentru cine vrea confirmarea că în UK există multă frumuseţe naturală şi politeţe (da, vânzătoarele de toate vârstele parcă zâmbesc mai mult decât în România!) – sper să mai am ce povesti.
[Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la/For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]
Wednesday, 16 January 2008
Femeile în UK (1) [Women in the UK]
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
9 comments:
inteleg ca o sa fie un fel de foileton despre britanice, avand in vedere ca abia a fost episodul 1? :d
Anyway, astept si informatii despre britanici (despre care se spune ca sunt tot timpul beti), despre mancare (care cica este formata doar din peste si cartofi) si despre vreme (care ar ploua tot timpul...)
obviously! si va fi si despre vreme, si despre mancare, si despre gustul + pretul berii, dar nicidecum despre barbati. intereseaza-te de reputatia Brighton-ului si o sa intelegi de ce :) dar chestia asta cu beti "beti tot timpul" e clar numai un mit, ca doar nici nu-s meciuri tot timpul :)
Auzisem si eu, inainte de vizita mea in UK, ca femeile de acolo sunt "1) urâte şi/sau grase + 2) uşoare". Si asta chiar de la persoane ce au plecat din Romania si locuiesc acum in UK. Poate deloc intamplator, cele mai multe critici le-am auzit venind chiar din partea unor romance. Acum, dupa ce am avut ocazia sa vad cum stau de fapt lucrurile, in minte imi vine un singur lucru: invidia era cea care vorbea prin gura conationalelor mele :).
Pot confirma si eu, pe baza observatiilor proprii, ca procentul de oameni ce au probleme cu greutatea (ca sa folosesc o formulare ce nu ar supara pe nimeni) este apropiat de cel din Romania. Acest lucru este valabil pentru ambele sexe.
In ceea ce priveste frumusetea, am intalnit foarte multe britanice cu chipuri placute la vedere, o frumusete naturala, nederanjanta si neobositoare (nu ca ar exista Frumusete deranjanta ori obositoare, dar se pare ca standardele modernitatii au ajuns a considera "frumusete" anumite lucruri de-a dreptul deranjante si obositoare).
Nu in ultimul rand, am oarece dubii in privinta "usuratatii" femeilor din UK. Cel putin din perspectiva mea de vizitator ce cauta sa surprinda cat mai multe aspecte in treacat, pareau destul de sfioase.
Aruncandu-mi neobosit privirea in toate directiile, pentru a avea cat mai mult material de unde sa pot sa imi construiesc o statistica si sa trag concluzii, rareori mi s-a intamplat sa observ aceiasi curiozitate la britanice. Acestea pareau foarte grabite, preocupate de probleme grave, mergand repede si cu privirea mai degraba plecata in jos decat zburand aiurea (cum era in cazul meu).
@ Mihai Gociu
multumesc de detaliatul comentariu, cu multe observatii personale care vin in completarea alor mele, facute de-a lungul serialului!
...si carora le-as mai adauga cateva in cele ce urmeaza.
***
[1] nu ma mir ca ai auzit remarci invidioase de la romance. n-or fi chiar 'cele mai invidioase' din lume, dar probabil ca ar urca intr-un neoficial 'top 10' mondial :-)
vai, ce 'incorect politic' te-ai aratat, ca sa faci aceasta remarca fix de 8 Martie! :-)
***
[2] este interesant ca si tie ti-a parut a nu fi mult mai multi 'grasi' in UK decat in Romania. de fapt, conform statisticilor, si tara noastra este prin fruntea clasamentelor din UE...
...carevasazica, "râde ruptu' de cârpit", dupa o vorba a poetului Topârceanu.
in plus, iata inca o dovada legata de cat de stupida e idolatrizarea statisticilor pe care o practica 'civilizatia' contemporana!
***
[3] frumusete 'naturala' (adica nederanjanta) vs 'nenaturala' (cam deranjanta, obositoare) s-ar referi la destul de putine farduri (folosite in UK) vs excesul de astfel de unsori si prafuri (in Romania)???
nu stiu dc la acest aspect te-ai referit, dar eu zic ca este demn de luat in seama.
'invidioasele' (din Romania sau de aiurea) arunca adesea in discutie alt mit despre britanice, anume ca acestea "nu se ingrijesc, nu sunt rafinate".
pana la un punct - ca unele sunt mai prietene cu paharul de bautura sau pachetul de tigari decat cu un pieptene - observatia malitioasa poate avea justificare.
insa mi mi se pare absurd faptul ca se echivaleaza, in 'intelepciunea' femeiasca a zilelor noastre, 'ingrijirea' cu excesul de farduri.
***
[4] in ce masura britanicele ar fi mai 'usoare' decat altele, nu stiu dc ar fi neaparat o exagerare, pt cine le-a vazut in Ibiza, Corfu, Zakynthos sau la aceste 'Carnage parties'...
http://munteanuk.blogspot.com/2008/01/din-viaa-studeneasc-2-student-life.html
...dar ma tem ca, pe masura ce acest model ateu si hedonist de 'civilizatie' se extinde in toata lumea, promiscuitatea este cam la fel peste tot.
poate doar ca in UK sa iasa in evidenta mai mult decat in alte parti. nu neaparat pt ca fenomenul ar fi mai intins acolo, ci pt ca in societatea britanica, 'asezata' de-a lungul secolelor, este mai vizibil contrastul intre generatii.
***
[5] dupa ce ti-ai "aruncat neobosit privirea", cred ca este vremea, odata ce a inceput Postul Mare, sa te "inchizi in cămara ta", pt a te ruga si a-ti analiza viata.
***
[6] mie mi se pare firesc sa nu fi observat "curiozitate" in randul britanicelor, ci poate graba si preocupare...
tu erai turist si 'savurai' orice, indiferent de starea vremii, pe cand trecatorii de pe strada erau prinsi cu problemele lor zilnice.
totusi, nu ti s-a parut ca in UK se zambeste considerabil mai mult decat in Romania? nu asa aiurea, ci la contactul cu alte fiinte umane?
http://munteanuk.blogspot.com/2010/01/femeile-in-uk-15-women-in-uk_19.html
Bogdan,
[3] Da, la asta ma gandeam in primul rand. Mi se pare ca "excesul de astfel de unsori si prafuri" nu aduce nici o infrumusetare reala, ba chiar din contra.
[4] Poate ca cele ce frecventeaza acest tip de petreceri (Carnage parties) ori isi fac vacantele prin diverse statiuni din sudul Europei au un comportament usuratic. Din fericire, nu am luat parte la vreo petrecere de acest fel pentru a putea confirma/infirma acest lucru.
Am fost insa intr-un Pub londonez iar atmosfera mi s-a parut a fi una foarte decenta.
Incearca a gasi asa ceva intr-un 'bar' din Romania: nici o sansa.
[5] Multumesc pentru sfat. Nadajduiesc sa-l pun in practica la modul cat mai constiincios.
Iti doresc si tie, precum si cititorilor acestui blog, un post binecuvantat.
[6] Da, in UK se zambeste considerabil mai mult decat in Romania. Pe langa politete, britanicii par a avea si o bunavointa de-a dreptul uimitoare. Majoritatea conversatiilor incepeau si se terminau cu un zambet generos si cu urari de bine.
Referitor la comentariile voastre legate de politetea si bunavointa britanicilor in comparatie cu a romanilor pot si eu sa adaug faptul ca nu am auzit in Romania intr-un an atatia "multumesc" cati am auzit in UK in 2 saptamani. Avem de invatat la capitolul asta. Chiar a fost placut surprinsa sa vad ca imaginea de britanici reci si neinteresati nu este bazata pe adevar de multe ori.
@ Marina
Dar despre numeroasele zâmbete din UK - a se vedea episoadele 5, 11 şi 15 ale acestui serial - ce zici?
*
Opinii mai puţin măgulitoare despre britanici poţi găsi pe cel de-al doilea blog recomandat aici:
http://munteanuk.blogspot.com/2011/06/en-hail-to-competing-sites-ro-salutari.html
Am observat, dupa cum bine zici, ca britanicii zambesc mult mai mult decat noi. Mie imi lumineaza ziua cate o persoana care imi zambeste mai ales in conditiile in care mi-e si frica de ce o sa urmeze atunci cand stiu ca trebuie sa apelez la functionari publici (de cele mai multe ori femei, carora oricat de frumos le vorbesti cateodata par foarte suparate ca ai indraznit sa le ceri sa isi faca slujba). Ar fi foarte frumos daca am zambi mai mult.
@ Marina
Capacitatea de a zâmbi, în aproape orice împrejurare, ca 'lubrifiant social' să-i zicem, este unul dintre acele 'bune exemple britanice' pe care am putea să le urmăm.
Nu cred că este vreun om din toată România care să nu fi avut cel puţin vreo păţanie - de nu chiar foarte multe! - precum cele la care te referi privind interacţiunea cu lucrătorii statului.
De ce oare, cel mai adesea (dar nu exclusiv) este vorba de funcţionare (de femei)?!
Pe lângă argumentul numeric (că or fi mai multe femei în poziţii de 'lucru cu publicul' decât bărbaţi, care ar fi cauzele comportamentului lor?
Din UK, am un contraexemplu faţă de 'normalul anormal' din România - un caz de amabilitate a unor doamne aflate într-o postură de 'lucru cu publicul':
http://munteanuk.blogspot.com/2011/06/femeile-in-uk-22-women-in-uk.html
Post a Comment