Showing posts with label California. Show all posts
Showing posts with label California. Show all posts

Thursday, 16 May 2013

Demnitate grecească [Greek dignity]

Nu ţine de foame şi nu garantează fericirea. Nici măcar aici şi acum, darămite dincolo. Din păcate, de-a lungul veacurilor, mulţi au fost cei care şi-au vândut sufletul pentru un pumn de aur sau echivalentul lui în bani.

Munţi de cadavre s-au ridicat pentru ca unii să-şi potolească setea de aur, Imperiul Roman a invadat Dacia pentru aurul său şi, mai aproape de noi, temple ale civilizaţiei bunului plac, precum California, s-au născut ca urmare a unei goane după aur.




La ce boală grea este nebunia aurului, nu este de mirare că, la Roşia Montană, unii îşi vând până şi morţii din cimitire. Sătulul nu crede flămândului, mi s-ar putea spune, dar scopul meu nu este a judeca pe cineva.

Nu vreau să-i condamn pe cei în a căror piele nu mă pot pune, stând comfortabil şi scriind pe net. Nu pot decât să mă întristez – la fel ca Octavian Goga (“poetul pătimirii noastre”, asasinat ca toţi rostitorii de adevăruri) – trăind în ţara aceasta în care, deşi “munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă în poartă”.




Vreau doar să ofer un contraexemplu. Venit de acolo de unde poate ne-am aştepta mai puţin, din Grecia – căci pe locuitorii acestei ţări (greci/eleni) îi ştim, din istorie şi din propaganda ultimilor ani, drept un arhetip de oameni... puşi pe căpătuială.

Cu un talent înnăscut de a scoate bani din piatră seacă, leneşi, profitori, prea iubitori de sine, aroganţi, nedemni de încredere nici când vin cu daruri. Aşa suntem tentaţi să-i catalogăm când ne fixăm excesiv atenţia pe sâmburii de adevăr care au generat aceste nemăgulitoare etichete.




Dar sunt doar sâmburi, o potenţialitate care se poate întrupa uneori în rău, dar alteori în bine. Altfel, cum s-ar fi putut ca din mijlocul acestei naţiuni să se ridice atâţia Sfinţi, care cu nemărginită generozitate îşi dăruiesc ajutorul întregii lumi?

Din exact aceiaşi sâmburi ai firii specific greceşti răsar tulpini care, neîngrijite bine, pot duce la trufie. Însă, de pe aceleaşi mlădiţe, pot răsări şi florile demnităţii, care par să se fi rărit cumplit pe meleagurile româneşti.



Un asemenea exemplu de demnitate am întâlnit, în această primăvara, la Ierissos, orăşel din nordul Greciei aflat foarte aproape de Sf. Munte Athos şi de peninsula turistică Halkidiki.

Şi aici, la fel ca la Roşia Montană, un balaur capitalist (Eldorado Gold, tot din Canada) vrea să înghită munţii cu totul pentru a scoate aur, cu riscul – nu pentru sine, ci pentru cei din calea sa! – să distrugă natura lăsată de Dumnezeu, istoria locurilor şi destinele oamenilor.




Procesul de exploatare presupune a toca milioane de tone de rocă (şi, inevitabil, tot ce s-ar afla la nivelul solului), a le îmbiba cu cianură, a extrage aurul şi a deversa mâlul otrăvitor acolo unde odinioară creşteau stejari şi fagi, unde zburdau iezi, se jucau copii ori se odihneau turişti.

Câţiva ani de ‘succes economic’ (?!), care ar aduce bani pentru plata datoriilor şi a scoate ţara din criză, insistă Guvernul de la Atena care a vândut deja dreptul de devastare asupra a 317 km pătraţi din teritoriul ţării.



Aceleaşi promisiuni nefondate de rezolvare a problemelor ţării graţie aurului care va intra în buzunarele străinilor, precum vin de la Victor Ponta. Nici nu ştii cine pe cine plagiază la minciuni, Guvernul grec pe cel român sau viceversa :-(

Mai ales că redevenţele Guvernului elen vor fi de 0%, dreptul de exploatare a fost cedat corporaţiei miniere pentru numai 11 milioane de euro (de peste zece ori mai puţin decât valoarea estimată a minereurilor) iar capitalul grec la firma care va scoate efectiv aurul (Hellenic Gold) este de 5%.




Minciuna cea mai mai neruşinată se referă la crearea de locuri de muncă. Nu vor fi mai mult de câteva sute (5,000 – cea mai fantezistă previziune), în timp ce toate riscurile ecologice pe care le presupun doar mina de la Skouries pun în pericol vreo 50,000 de locuri de muncă în agricultură, turism şi alte servicii!

Or, nici de-ar fi mai multe joburi şi alte beneficii, localnicii nu vor să li se distrugă mediul de viaţă. Nu mai puţin vânduţi ca vitele, precum românii – de către cei care chemaţi să-i apere, guvernanţii lor – grecii nu vor să se lase duşi la abator.




Nu vor să-şi pună singuri la gât laţul progresului, ci se străduiesc să blocheze pe orice cale începerea exploatării. Din februarie până în aprilie au avut circa o sută de oameni arestaţi dintre ei. Aveau să fie ulterior eliberaţi, altfel se înteţeau protestele.

De nenumărate ori, au blocat drumurile şi au îndurat bastoane şi gaze lacrimogene, fără a beneficia vreodată de atenţia mass media pe măsura hotărârii lor de a lupta. Tot la fel ca în România, media din Grecia se află pe ştatul de plată al hapsânilor căutători de aur.




În condiţiile în care piaţa de publicitate este în cădere, Hellenic Gold a pompat 630,000 euro în reclame doar între ianuarie şi martie 2013. Şi este suspectată că a cumpărat 10,000 de like-uri pe Facebook. (sursa)

Lăsaţi de izbelişte de conducerea ţării şi asaltaţi de o maşinărie de propagandă infernală, localnicii nu se lasă 
(+ alte relatări: aici şi aici) şi au ajuns până la a-i sechestra pe angajaţii companiei miniere, a-i stropi cu benzină şi a-i ameninţa că le dau foc.



A ne ascunde după perdeaua corectitudinii politice şi a spune că aceste forme de protest sunt condamnabile n-ar fi decât o imensă ipocrizie. Asemenea presiuni extreme asupra oamenilor atrag reacţii extreme şi mult mai vinovaţi sunt aceia care şi-au adus semenii în pragul disperării…

Pe de altă parte, ar fi greşit să se creadă că doar vreo mică şleahtă de huligani s-ar pune în calea progresului… Nu-i vorba de turbulenţi de profesie (stângişti, anarhişti, anti-capitalişti) care se remarcă mereu la demonstraţiile de la Atena şi Salonic, ci de comunităţi întregi.




De pildă, am intrat în vorbă cu cei care păzeau baricadele (ridicate din vehicule puse de-a curmezişul drumului, mormane de pământ, cauciucuri etc) în Ierissos. Foarte paşnici – câtă vreme nu se trage cu gaze lacrimogene asupra lor! – prietenoşi, exprimându-şi regretul că toată lumea trebuie să sufere din cauza blocajelor rutiere, dornici de a împărtăşi motivele lor.

Erau şi câţiva motociclişti cu mutre de rockeri fioroşi între ei, dar covârşitoarea majoritate din 250-300 de persoane erau oameni obişnuiţi, de toate vârstele, veniţi cu mic cu mare (fiica + mama + bunica!), inclusiv familii cu bebeluşi în braţe sau în cărucior.




Fără încrâncenare, ieşiţi ca la mare un picnic, chiar având sub un cort apă şi gustări. Relaxaţi, dar conştienţi că trebuie să se afle acolo, pe baricade, că în faţa lor se află o problemă de viaţă şi de moarte şi că nu au unde să se ascundă de ea.

Deschişi la vorbă şi la a se lăsa fotografiaţi, dar cu rugămintea să nu le apară chipurile pe net, o parte dintre protestatari erau mai la curent cu ce se întâmplă la Roşia Montană decât or fi mulţi români care se informează doar din regurgitaţiile mass media şi de pe Facebook.




Foarte bine organizaţi, locuitorii din zonă au o istorie a unor proteste reuşite: “În ultima decadă, am blocat cu succes toate exploatările care au fost permise” (de către Guvern), declara o reprezentantă a mişcării Anti-Gold Greece. (sursa)

Deocamdată, le-a reuşit întârzierea proiectului minier aprobat în 2011. Poate vor fi învinşi şi nevoiţi să-şi părăsească locurile natale, căci lăcomia multora pentru aurul din nordul Greciei, aflat inclusiv sub mânăstirile din Sf. Munte Athos, este diabolică.




Cum pot oamenii simpli, bunici şi nepoţi din Ierissos, să reziste nedreptăţii instituţionalizate, specifice lagărului socialist sau Germaniei naziste, nu prosperei Uniuni Europe, chipurile bazate pe drepturile omului, protecţia mediului, dreptate socială etc?

Chiar bătăioşi fiind 
(faţă de credulii de la Roşia Montană), ei riscă să devină, practic, nişte refugiaţi în interiorul UE, victime ale ideologiei bunăstării economice – care le este rezervată stăpânilor, nu sclavilor.



Sigur vor fi scoşi ţapi ispăşitori pentru îndărătnicia Greciei, care nu vrea nici acum să se vândă de tot. Sau, poate, fie şi scăpând de urgia Eldorado Gold, vor avea alte nenorociri de înfruntat (precum în 1932).

Însă poziţia demnă pe care se aşază în faţa acestor vremuri tot mai grele îi face un model demn de urmat în România, unde suntem prea îmbibaţi de convingerea mioritică potrivit căreia “capul plecat, sabia nu-l taie”. “Dar nici soarele nu-l vede”, continuă proverbul…

[Pentru toate postările de pe acest blog mergi la/For all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]

Wednesday, 5 September 2012

[EN] A few wonders from the UK / [RO] Câteva minunăţii din UK (29)

[EN] Some find sunsets sad, others would say they are inspiring. Peacefully, timelessly speaking about time... [RO] Unii găsesc apusurile triste, alţii ar spune că sunt însufleţitoare. Cu pace, fără de timp, vorbind despre timp… 



[EN] How can the sun be so overwhelmingly beautiful, while its Maker be considered a mere fiction? [RO] Cum poate fi soarele atât de copleşitor de frumos, în timp ce Creatorul lui să fie considerat doar o ficţiune?



[EN] Is it happier to see the sun rising from the sea, in Constanţa (CT) and Tulcea (TL) or in Aberdeen (Scotland)? [RO] Este mai ferice să vezi soarele răsărind din mare, în Constanţa (CT) şi Tulcea (TL) sau în Aberdeen (Scoţia)? 



[EN] Or to witness the sun setting from the hot beaches of California or from the cooler Vancouver? [RO] Sau să asişti la soarele care apune, de pe plajele fierbinţi ale Californiei sau din mai răcorosul Vancouver? 



[EN] The pictures in this 29th episode were taken from a southern spot of England, precisely the… [RO] Fotografiile din acest al 29-lea episod au fost făcute dintr-un punct sudic al Angliei, mai precis de pe… – Brighton Pier, Brighton, East Sussex.

[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

Tuesday, 19 June 2012

[EN] No comment / [RO] Fără comentarii (32) – Consumerist oddity / Ciudăţenie consumistă

[EN] Some would say that this could only happen when shopping  in America… [RO] Unii ar zice că aceasta nu s-ar putea întâmpla decât la cumpărături în America...

[EN] I’d say we’ve got absolutely no guarantee that this is not happening everywhere in our consumerist world. [RO] Eu aş zice că nu avem absolut nicio garanţie că aceasta nu se întâmplă peste tot în lumea noastră consumistă.

[EN] At least these Californian ‘packagers’ are honest, aren’t they? Are others hypocrites?! [RO] Cel puţin aceşti ambalatori’ californieni sunt oneşti, nu-i aşa? Sunt alţii ipocriţi?!

[EN] They admit that their jelly gums can be “a product of USA or Mexico or Brazil or Czech Republic or China or Indonesia.[RO] Ei admit că bomboanele lor gumate pot fi “un produs din SUA sau Mexic sau Brazilia sau Republica Cehă sau Indonezia”.

[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

Monday, 6 February 2012

Wind farms trigger ‘bad’ climate changes [Fermele eoline declanşează ‘rele’ schimbări climatice]

While the fourth consecutive harsh winter is wreaking havoc throughout Europe, some bad news from across the Atlantic come to debunk the myth of a highly esteemed ‘green champion’ supposedly fighting climate change.

Apparently ‘risk-free’ (clean and renewable) windpower is not benign for the environment, as wind farms are likely to trigger harmful climate changes!!!

Daytimes temperatures around land-based wind farms can fall as much as 4 (four) degrees Celsius, while at night temperatures can increase, shows a study conducted at the University of Illinois.

A 1 (one) degrees Celsius increase of temperatures in regions with large numbers of wind turbines could be expected by 2100, another study (from the Massachusetts Institute of Technology) claims.  

Although these effects have so far been measured in farms in California and Iowa, it’s not unlikely that similar results would be recorded in the UK or anywhere else for that matter, such as Germany or Tulcea county (TL) in easthern Romania.

Some praise their elegant appearance (which is obvious especially when they are compared to the ugly oil wells), other have been mocking them as unnatural monstrosities which scar beautiful landscapes.

Irrespective of our aesthetic likes (I’m rather charmed by their gracious ‘looks’ :-) or dislikes, wind turbines may not be as harmless as they have been praised by global warming (GW) ideologues.

Not only that they posing dangers to birds but they are also prone to accidents, as they lack durability and reliability.

Another often ignored worrisome aspect is the effect of their inaudible (but perceptible) vibrations on human beings (+ here).

Those living too close to wind turbines could be risking heart disease, tinnitus, vertigo, panic attack, headaches and insomnia, a pediatrician from New York City believes.

However, there are already and there will always be other scientists claiming the exact opposite – that wind farms are not significantly dangerous to birds, neither to humans.

Who are we to believe? Those eager to draw conclusions which are more convenient to the official anti-GW agenda? Or those others ‘outcasts’ who say that there are dangers were the political establishment sees none?

[For all the posts on this blog go to/Pentru toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

Wednesday, 19 October 2011

[EN] A few wonders from the UK / [RO] Câteva minunăţii din UK (26)

[EN] Some people around me (and many more out of my close circle, of course) are quite crazy about the sea. Seeing it is a yearly ‘must-do-thing’.

[RO] Unii oameni din jurul meu (şi mult mai mulţi din afara cercului apropiat, desigur) sunt destul de înnebuniţi după mare. A o vedea este un ‘lucru-ce-trebuie-făcut anual.

[EN] So have been all the women that I have ever been romantically involved with. To a certain extent, their imagined happiness had something to do with….

[RO] La fel au fost toate femeile cu care am avut de-a face romantic cândva. Într-o anumită măsură, fericirea lor imaginată avea ceva de făcut cu…

[EN] …waves, breeze, sand, seagulls, sunrises and sunsets, sea shells, sun bathing, totuşi, not with… sailing. Out of fear of sea-sickeness? Maybe not…

[RO] …valuri, briză, nisip, pescăruşi, răsărituri şi apusuri, scoici, bronzat, totuşi, nu şi cu… navigatul. De frica răului de mare? Poate nu...

[EN] Actually, sailing was not very popular in Romania of my teenage years, and I assume it is something almost as exculsive as golf is anywhere in the world. 

[RO] De fapt, navigatul nu era prea popular în România din vremea adolescenţei mele şi presupun că este ceva aproape la fel de exclusiv cum este golful oriunde în lume.

[EN] Initially in California (2007), then in Brighton (2008), I was first saw boats and marinas like those I had only seen in films.

[RO] Mai întâi în California (2007), apoi în Brighton (2008), am văzut pentru prima oară bărci şi porturi de agrement ca cele pe care le văzusem doar în filme.

[EN] I wasn’t quite mesmerized; I was reasonably thrilled, I could say, as few people would remain untouched by such a view.

[RO] N-am fost chiar hipnotizat; am fost rezonabil de încântat, aş putea spune, căci puţini oameni ar rămâne neatinşi de o astfel de privelişte.

[EN] There’s an air of perpetual leisure among these boats, as if their owners didn’t have problems (nor lives in general) like other people.

[RO] Este un aer de tihnă perpetuă între aceste bărci, de parcă proprietarii lor nu ar avea probleme (nici vieţi în general) precum alţi oameni.

[EN] It’s surely a false image, as there were also fishing boats (pics 5, 6, 8), but we like to dream that richness = happiness, don’t we?

[RO] Cu siguranţă, este o imagine falsă, căci erau şi bărci de pescuit (pozele 5, 6, 8), dar ne place să visăm că bogăţia = fericire, nu-i aşa?

[EN] The pictures in this 26th episode were taken in… – Brighton Marina, to the east of Brighton & Hove municipality, in East Sussex.

[RO] Fotografiile din acest al 26-lea episod au fost făcute în… – Brighton Marina, la est de municipalitatea Brighton & Hove, în East Sussex.

[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]