[EN] Political promises / [RO] Promisiuni politice

[EN] Two pics from clean cities like Edinburgh and London. [RO] Două poze din oraşe curate precum Edinburgh şi Londra.

[EN] Is there anyone as naive as to disagree with the words added to the images? [RO] Există cineva atât de naiv, încât să nu fie de acord cu vorbele adăugate pe imagini?

[EN] Is there anything that could change our opinion? [RO] Există ceva care ne-ar schimba părerea?

[EN] I don’t believe in revolutions making politicians swallow their words. [RO] Nu cred în revoluţii care să-i facă pe politicieni să-şi înghită cuvintele.

[EN] Nor do I advise trusting any political saviour.  What did Obamania achieve? [RO] Nici nu sfătuiesc a crede în vreun mântuitor politic. Ce a realizat Obamania?

[EN] I just want to say that, though painful, nothing is as liberating as telling the truth. [RO] Vreau doar să zic că, deşi dureros, nimic nu este mai eliberator decât a spune adevărul.

[EN] To the secular, I give a quote attibuted to George Orwell: [RO] Celor seculari, le dau un citat atribuit lui George Orwell:

[EN] “In times of universal deceit telling the truth becomes a revolutionary act” [RO] “În vremuri de amăgire universală a spune adevărul devine un act revoluționar”  

[EN] To the believers, I remind Lord Jesus Christ’s words: [EN] Celor credincioşi le reamintesc cuvintele Domnului Iisus Hristos:

[EN] “You will know the truth, and the truth will make you free” [EN] “Veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi”

[For all the posts on this blog go to/Pentru toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

Cum se face whisky-ul [How is whisky made]

În afară de o prescurtată istorie a acestei băuturi, de pe un site cu atât de numeroase referiri la Scoţia precum este MunteanUK, parcă n-ar trebui să lipsească un răspuns la întrebarea: cum se face whisky-ul?

Ocazie cu care, punând între paranteze cuvintele, fac încă o (foarte dragă mie :-) lecţie de lexic al limbii engleze. Poate că or fi de folos aceşti termeni, cândva, cine-ştie-cui…

Producerea nobilei licori, cu o mare însemnătate în istoria Scoţiei din ultimele veacuri, dar şi în economia scoţiană de astăzi, începe de la lanurile de orz – ingredientul principal.

Plantă uşor adaptabilă unui climat sucit (nu excesiv de friguros, dar adesea lipsit de razele soarelui), orzul (barley) este cultivat în imediata apropiere a distileriilor sau cumpărat de producătorii de whisky de la fermieri locali.

În afara culturilor de orz (poza 2) asemănătoare celor din East Lothian (3), un whisky de calitate mai are nevoie şi de o apă bună (4) de care aceste meleaguri nu duc lipsă.

Se preferă orzul de primăvară (cultivat în martie-aprilie şi recoltat în iulie-august), iar odată strâns de pe câmp, este adus în distilerii, precum cea de la Glenkinchie (5), situată în East Lothian, la vreo 25 km SE faţă de Edinburgh.

Amestecat cu apă vreo 2-3 zile, orzul îmbibat este apoi întins pe o suprafaţă plană (de piatră), pentru a germina circa o săptămână. În urma acestui proces (malting), se obţine malţul (malt).

Deşi orzul ud a fost vânturat permanent, uscarea lui propriu-zisă urmează a se face într-un cuptor (kiln), cel mai adesea încălzit cu turbă (peat), ceea ce îi dă un iz specific – de pământ şi de fum.

Într-o moară, malţul este măcinat până se face făină (grist), iar aceasta va fi amestecată cu apă fierbinte (la 63-68 grade Celsius), devenind un soi de terci (mash).

În această etapă, terciul din cazane (imaginile 7, 8) mi-a părut că miroase foarte îmbietor, ca o fiertură delicioasă, în care ai fi tentat să te înfigi imediat. Din amestecul fierbinte va rezulta un lichid plin de zaharuri (wort).

Pasul următor este punerea la fermentare, prin adăugarea drojdiei de bere (yeast) şi răcirea la 20-25 de grade Celsius a compoziţiei, care începe să duhnească (9, 10).

Fermentarea transformă zaharurile în alcool, care va fi captat prin distilare (11, 12, 13) sub formă de aburi condensaţi (low wine). Ce rămâne (pot ale) pe fundul cazanului de cupru este folosit ca furaj sau, în viitor, drept combustibil ecologic.

După o distilare dublă (sau triplă la Glenkinchie), whisky-ul (total incolor, dar care îşi capătă culoarea specifică ulterior) este gata de pus la învechit (maturation sau aging) în butoaie, de regulă de stejar, adesea aduse din SUA.

Dacă butoaiele au ţinut anterior alte băuturi (sherry, vin), ele vor îmbogăţi aroma whisky-ului, din care 0.5-2% (angels’ share) se evaporă anual. Legea scoţiană prevede ca Scotch să nu fie numit whisky decât cel maturat minimum 3 ani. 

[Pentru toate postările de pe acest blog mergi la/For all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]

Lay monuments pointing at the sky [Monumente laice arătând către cer]

Isn’t is fascinating to witness that most (if not all) secular societies’ monuments are still pointing at the sky?

Even after scrapping the idea of divine authority over the earth and distancing themselves from the very concept of God (deemed as obsolete, backward, useless today etc) people are looking up to the visible skies and beyond.

Fewer and fewer are those drawn to Christ’s love, while more and more are those eager to welcome aliens descending from UFOs.

Nevertheless, all people (religious or self-worshipping irreligious), from all places and all ages, have always been secretly yearning for some kind of salvation from a world whose progress has only put and tightened a noose around our necks.

Cathedrals and churches are still towering cities in many countries of the Old Continent (most of which is part of the secular EU).

Some are abandoned ruins (see pics from Scotland here or here), others are turned into cafés or stores, however, they are still here with us, getting in the way of those who banished from God their minds and reject His natural laws.

People can’t live without a certain innate aspiration to verticality, can they? Hardly any monumental work of art could express greatness horizontally. 

Followed either legitimately (“I am the Way, the Truth, the Life”) or illegitimately (through an anthropocentric Tower of Babel), this upward aspiration is inherent in human nature. 

[For all the posts on this blog go to/Pentru toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

Din raidurile mele prin inima Scoţiei (26) [From my forays into Scotland's heartland]

Nu mi s-au părut prea grăbiţi scoţienii. Ba chiar, în Scottish Highlands pot fi domoli, ca peste tot în zonele mai înalte.

Deşi există şi la Edinburgh, Glasgow, Inverness (ori Aberdeen, unde n-am ajuns), precum în City of London, destui corporatişti pentru care timpul înseamnă (doar) bani…

Poate, tocmai pentru că destui scoţieni nu se omoară cu graba şi lasă pe poimâine ceea ce s-ar fi cuvenit să facă alaltăieri, au născocit acest proverb:

“Ceeea ce poate fi făcut oricând nu va fi făcut niciodată” – aşa facem fiecare dintre noi când ne uităm la ceas*** şi ne pare că avem timp.

Şi tot aşa aş zice că stau lucrurile şi cu independenţa Scoţiei, o posibilă, dar improbabilă nouă bătaie de cap pentru UE. 

*** NOTĂ: Turnul cu ceas din imagine face parte din clădirea hotelului de cinci stele The Balmoral (fost North British Hotel) din Edinburgh.

[Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la/For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]

Clean like a hospital?! [Curat ca un spital?!]

Clean like a hospital?! It’s not the case in the UK, where hospitals can be very dirty, either in Manchester or Essex, in England or Scotland alike…

From what I heard, British hospitals can be at least as dirty as in Romania. Maybe not like the dirtiest, however, they may be like the regularly dirty Romanian ones.

Thus, the legend for these images should be “clean like a bus station” – in this particular example: St Andrew Square Bus Station, Edinburgh.

[For all the posts on this blog go to/Pentru toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

Poduri pe cer [Bridges on the sky]

Dintre multele curiozităţi cu care am rămas în memorie de prin călătoriile mele, pasarele între clădiri ocupă un loc aparte.

Mai întâi, pentru că în România sunt atât de neobişnuite. Cred că cele din Bucureşti se pot număra pe degetele unei mâini.

Apoi, pentru că iarăşi îmi oferă prilejul de a pune pe MunteanUK o mostră din abundenţa lexicală a limbii engleze.

Li se zice skyways, catwalks, sky bridges, skywalks (mai ales în SUA), fiind considerate tipuri particulare ale termenului generic pedways.

În română nu am găsit alt echivalent decât pasarele. Poate o fi pleonasm să zici pasarele suspendate. Sau nu?!

Imaginile acestor căi pietonale aeriene au fost surprinse de cititoarea mea C.L. în Covent Garden, Londra (1) şi de mine, în Glasgow (2), respectiv Edinburgh.

Mai răspândite sunt în Canada şi statele cu ierni aspre din nordul SUA (în Iowa am văzut o grămadă), din două motive principale.

Pentru a asigura fluiditatea traficului în oraşe care nu prea au trotuare şi pentru a-i feri pe pietoni de gerurile năpraznice şi împotmolirea în nămeţi.

Ar fi practice şi în prea aglomerata capitală a României? Ar fi şi estetice? Se poate zice că dau bine între zgârie nori, dar nu ştiu dacă şi între clădirile fostului Mic Paris…

[Pentru toate postările de pe acest blog mergi la/For all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]

Chestii d-astea, numai la britanici (34) [Things like these, only at the Brits]

Că taxiurile britanice sunt mult mai viu colorate decât apar în filme – când, probabil, numai cine plăteşte bani grei poate apărea pe portierele automobilelor Manganese Bronze care apar pe marile şi micile ecrane – am mai scris deja (aici şi aici).

Dar o reclamă cu totul neobişnuită este cea din imaginea de faţă, făcută în Edinburgh. Oare mai există altundeva în lume astfel de invitaţii pentru a urma studii universitare (în speţă la Aberdeen, în nord-estul Scoţiei)?!

Ce efect o fi avut campania aceasta?! Câţi tineri or fi socotit că această bătrână (datând din 1494) University of Aberdeen trebuie să fie una ‘cool’, din moment ce îi întreabă “Ce mai aştepţi? …un autobuz?” şi îşi face reclamă în acest mod inedit?

[Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la/For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]

Din raidurile mele prin inima Scoţiei (25) [From my forays into Scotland's heartland]

Două ciudăţenii din Scoţia. Prima – două jumătăţi de vacă înfipte într-o clădire de pe aşa-numita ‘stradă a vacilor’ (Cow Gate) din Edinburgh.

A doua – o cabină de camion de pe Sauchiehall street, la intrarea într-un club situat într-o zonă de shopping, baruri şi restaurante din Glasgow.

Să se fi născut în Scoţia (sau altundeva pe tărâm britanic) acest tip de artă urbană, pentru a colora puţin clădirile înnegrite de umiditate?

Ori este doar o modă importată din SUA, unde aceste exprimări artistice (kitsch în toată regula, ar zice unii) sunt menite să ia ochii consumatorilor?

[Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la/For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]

[EN] Worth trying in the UK / [RO] Merită încercat în UK (23)

[EN] It’s definitely not worth it in Romania, where prices are outrageous and the products far from being the best. [RO] Clar nu merită în România, unde preţurile sunt scandaloase, iar produsele departe de a fi cele mai bune.

[EN] But when in the UK, do as wise shoppers from all over Europe do and visit a Marks & Spencer clothing store! [RO] Dar când eşti în UK, fă precum alţi cumpărători isteţi din întreaga Europă şi vizitează un magazin de haine Marks & Spencer!

[EN] One can buy quality stuff at reasonable prices, especially where there are sales. [RO] Oricine poate cumpăra lucruri de calitate la preţuri rezonabile, în special  când sunt reduceri.

[EN] I’d make a shopping trip to London or Edinburgh every 2-3 years, only to never enter a Romanian store! [RO] Aş face o excursie de shopping la Londra sau Edinburgh la fiecare 2-3 ani, doar să nu mai intru într-un magazin românesc vreodată!

[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

[EN] No comment / [RO] Fără comentarii (22) – At a barbecue / La un grătar

[EN] Barbecuing in Romania – somewhere NV of Târgovişte, Dâmboviţa county (DB). [RO] La grătar în România – undeva la NV de Târgovişte, judeţul Dâmboviţa (DB).

[EN] Barbecuing in Scotland – The Meadows park, Edinburgh. [RO] La grătar în Scoţia – parcul The Meadows, Edinburgh.

[EN] ...and youngsters warming up by a fire on a beach by the cold sea in Brighton, East Sussex. [RO] ...şi tineri încălzindu-se la un foc pe o plajă lângă marea rece din Brighton, East Sussex.

[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

‘Oamenii de rând’ în arta urbană britanică [The ‘commoners’ in British urban art]

Într-o ţară mândră trecutul glorios precum Marea Britanie, te-ai aştepta să întâlneşti prin oraşe numai statui cu personaje măreţe.

Adică oameni care au rămas în istorie, de la eroi medievali (exemplu foto deja postat de mine) până la generali din cel de-al Doilea Război Mondial (foto).

Desigur, există nenumărate astfel de statui, să le zicem clasice, cu oameni de stat (foto) şi războinici în posturi victorioase sau încrâncenaţi în luptă.

În alte cazuri, ostaşii sunt surprinşi deloc ‘tipic statuesc’, ci, pur şi simplu, în clipele de răgaz ale războiului de poziţii din 1914-1918 sau răpuşi (foto).

Dar este ceva care mi-a părut neobişnuit, ca vizitaror venind din jumătatea estică a UE, pentru că n-aş zice că obiceiul este lipsit de echivalent în jumătatea vestică a Uniunii.

Anume numărul destul de mare (în comparaţie cu ce puţine fotografii am pentru a-mi proba observaţia) de statui cu ‘oameni de rând’ (commoners).

Sunt convins că trebuie să fie un curent (trend) mai recent, poate nu mai vechi de 15-20 de ani, dar ale cărui efecte se cunosc deja în peisajul urban britanic.

Şi nu mă refer doar la muzee, precum Migration Museum din Liverpool, unde este firesc să apară grupuri statuare cu imigranţi istoviţi (poza 4).

Muritori de rând pregătiţi şi cu feţe parcă emoţionate de iminenta călătorie apar şi în faţa micuţei, dar elegantei gări Liverpool Street Station din Londra (poza 1).

În Autogara Buchanan din Glasgow ochii trecătorilor nu pot omite o imortalizată îmbrăţişare – şi ea destul de clasică, specifică unor vremuri mai romantice decât zilele noastre (foto).

În Birmingham, dai peste statui cu un aer mai cunoscut pe meleaguri româneşti (poate şi la Roma), oarecum... proletcultist.

Avem un muncitor (?! – nu-s sigur – poza 2), un marinar (poza 6), un soldat (poza 5), ba poate chiar o muză revoluţionară (?! – iarăşi nu-s sigur – poza 3).

În Edinburgh, până şi potăile de rând (însă devenite simboluri ale oraşului) ca Greyfriars Bobby se bucură de statui chiar şi într-un hol de hotel de patru stele (poza 7).

Cu mulţumiri cititorului meu Mihai Gociu pentru imaginile 2-6, aştept şi părerile altora despre arta urbană din UK.

[Pentru toate postările de pe acest blog mergi la/For all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]

[EN] No comment / [RO] Fără comentarii (17) – ‘Blogging’ doubts / Îndoieli ‘bloggăreşti’

[EN] I think it’s pretty obvious how MunteanUK has gradually turned into a ‘photoblog’. [RO] Cred că este destul de evident cum MunteanUK s-a transformat, treptat, într-un ‘fotoblog’.

[EN] This is not happening because I wouldn’t have hundreds of things to write about or the time to ‘distill’ articles. [RO] Aceasta nu se întâmplă pentru că n-aş avea sute de lucruri despre care să scriu sau timp să ‘distilez’ articole.

[EN] I can’t help it; it’s just a natural evolution… or regression?! [RO] N-am ce-i face; este o evoluţie naturală… sau un regres?!

[EN] No less than 15 of what-I-thought-to-be important articles of the past year have remained ‘barely noticed’ by my few readers. [RO] Nu mai puţin de 15 din ceea-eu-credeam-a-fi articole importante din ultimul an au rămas ‘de-abia remarcate’ de puţinii mei cititori.

[EN] On the other hand, that’s perfectly explainable: I’m not a ‘commercial blogger’, nor I will ever be. [RO] Pe de altă parte, este perfect explicabil: nu sunt un ‘blogger comercial’, nici nu voi fi vreodată.

[EN] I can’t write about the very popular petty nothings that draw hundreds of comments in the blogosphere.  [RO] Nu pot scrie despre foarte popularele meschine nimicuri care atrag sute de comentarii în blogosferă.

[EN] Nor could I change my outlook on life which is at odds with the humanist values that are so fashionable today. [RO] Nici nu mi-aş putea schimba viziunea de viaţă care este în răspăr cu valorile umaniste atât de la modă azi.

[EN] Tackling ‘hard issues’ can be tiresome and counterproductive in a world that’s permanently mesmerized by vanities.  [RO] Abordarea ‘subiectelor grele’ poate fi obositoare şi contraproductivă într-o lume mereu hipnotizată de deşertăciuni.

[EN] Therefore, I will keep posting (mainly) pictures for a while… then I’ll (very possibly) reduce the number of posts. [RO] Aşadar, voi posta (mai ales) fotografii pentru o vreme.... apoi (foarte posibil) voi reduce numărul postărilor.

[EN] I can only hope that – either through pics or words – this blog actually ‘says something’ and is not just a blister of vain glory. [RO] Pot doar spera că – fie prin vorbe sau imagini – acest blog  chiar ‘spune ceva’ şi nu e doar o băşică de slavă deşartă.

[EN] Maybe – just maybe – I will more often transgress the general ‘life in the UK’ theme, and annoy less with ‘sad truths’. [RO] Şi poate – numai poate – voi încălca mai des tema generală ‘viaţa în UK’ şi voi irita mai puţin cu ‘adevăruri triste’.

[EN] Apart from some 7,000 from the UK, I’ve got pics from the USA, China, Spain, Portugal, Italy, France, Greece, Turkey etc... and Romania. [RO] În afara a vreo 7,000 din UK, am poze din SUA, China, Spania, Portugalia, Italia, Franţa, Grecia, Turcia etc... şi Romania.

[EN] These are the countries where I took most (some 18,000) of the over 28,000 pictures that I have stored so far. [RO] Acestea sunt ţările unde am făcut cele mai multe (vreo 18,000) dintre cele peste 28,000 fotografii pe care le-am stocat până acum.

[EN] For now, apart from a self-portrait, the others are four pics form the Scott Monument in Edinburgh… [RO] Pentru acum, în afară de un autoportret, celelalte sunt patru poze de pe Scott Monument din Edinburgh…

[EN] …taken on the day when I discovered how powerful is the zoom of my by-now-outdated camera (Panasonic Lumix DMC-FZ8). [RO] …făcute în ziua când am descoperit ce puternic este zoom-ul de-acum-învechitului meu aparat (Panasonic Lumix DMC-FZ8).

[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]