Cum se face whisky-ul [How is whisky made]

În afară de o prescurtată istorie a acestei băuturi, de pe un site cu atât de numeroase referiri la Scoţia precum este MunteanUK, parcă n-ar trebui să lipsească un răspuns la întrebarea: cum se face whisky-ul?

Ocazie cu care, punând între paranteze cuvintele, fac încă o (foarte dragă mie :-) lecţie de lexic al limbii engleze. Poate că or fi de folos aceşti termeni, cândva, cine-ştie-cui…

Producerea nobilei licori, cu o mare însemnătate în istoria Scoţiei din ultimele veacuri, dar şi în economia scoţiană de astăzi, începe de la lanurile de orz – ingredientul principal.

Plantă uşor adaptabilă unui climat sucit (nu excesiv de friguros, dar adesea lipsit de razele soarelui), orzul (barley) este cultivat în imediata apropiere a distileriilor sau cumpărat de producătorii de whisky de la fermieri locali.

În afara culturilor de orz (poza 2) asemănătoare celor din East Lothian (3), un whisky de calitate mai are nevoie şi de o apă bună (4) de care aceste meleaguri nu duc lipsă.

Se preferă orzul de primăvară (cultivat în martie-aprilie şi recoltat în iulie-august), iar odată strâns de pe câmp, este adus în distilerii, precum cea de la Glenkinchie (5), situată în East Lothian, la vreo 25 km SE faţă de Edinburgh.

Amestecat cu apă vreo 2-3 zile, orzul îmbibat este apoi întins pe o suprafaţă plană (de piatră), pentru a germina circa o săptămână. În urma acestui proces (malting), se obţine malţul (malt).

Deşi orzul ud a fost vânturat permanent, uscarea lui propriu-zisă urmează a se face într-un cuptor (kiln), cel mai adesea încălzit cu turbă (peat), ceea ce îi dă un iz specific – de pământ şi de fum.

Într-o moară, malţul este măcinat până se face făină (grist), iar aceasta va fi amestecată cu apă fierbinte (la 63-68 grade Celsius), devenind un soi de terci (mash).

În această etapă, terciul din cazane (imaginile 7, 8) mi-a părut că miroase foarte îmbietor, ca o fiertură delicioasă, în care ai fi tentat să te înfigi imediat. Din amestecul fierbinte va rezulta un lichid plin de zaharuri (wort).

Pasul următor este punerea la fermentare, prin adăugarea drojdiei de bere (yeast) şi răcirea la 20-25 de grade Celsius a compoziţiei, care începe să duhnească (9, 10).

Fermentarea transformă zaharurile în alcool, care va fi captat prin distilare (11, 12, 13) sub formă de aburi condensaţi (low wine). Ce rămâne (pot ale) pe fundul cazanului de cupru este folosit ca furaj sau, în viitor, drept combustibil ecologic.

După o distilare dublă (sau triplă la Glenkinchie), whisky-ul (total incolor, dar care îşi capătă culoarea specifică ulterior) este gata de pus la învechit (maturation sau aging) în butoaie, de regulă de stejar, adesea aduse din SUA.

Dacă butoaiele au ţinut anterior alte băuturi (sherry, vin), ele vor îmbogăţi aroma whisky-ului, din care 0.5-2% (angels’ share) se evaporă anual. Legea scoţiană prevede ca Scotch să nu fie numit whisky decât cel maturat minimum 3 ani. 

[Pentru toate postările de pe acest blog mergi la/For all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]

One of the most shameless consumerist deceits: ‘soft’ drinks [Una dintre cele mai neruşinate înşelăciuni consumiste: băuturile ‘răcoritoare’]

Sold everywhere from the poorest countries in Africa to the richest countries in the EU, these so-called ‘soft’ drinks are nothing but tasty doses of poison.

Why are they called soft? They surely aren’t soft on anyone’s teeth, stomach, liver, pancreas or colon!

If they drank such drinks on a regular basis, even Robocop or Terminator would eventually suffer massive (and possible unrepairable) damage.

Why are they sometimes called refreshing? Who does truly feel refreshed after ingesting so much sweetness?

How healthy is to drink up to 50% of the entire recommended daily amount of sugar in just a portion of 250 ml? And who has had enough after just one portion?

Why do they dare to claim that they quench people’s thrist? I bet I’m not the only one to feel thirstier and thirstier after having a sweet drink?

Maybe drinking them is less dangerous (?!) than smoking, but isn’t drinking soft drinks at least equally addictive?

Would the revenue of producers significantly drop if these drinks were as heavily taxed as tobacco products? And would there be health benefits?

Why do all heavy drinkers of these light beverages pretend that they are happier on advertising posters or in video commercials?

At least those who drink alcohol feel a form of elation, don’t they? But who has ever found happiness while gulping down a soda or any (industrial, not home made) juice?

[For all the posts on this blog go to/Pentru toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

[EN] Not worth trying in the UK / [RO] Nu merită încercat în UK (22)

[EN] Be it the softer fudge (in England) or of the harder tablet (in Scotland), I for one wouldn’t recommend any. [RO] Fie o mai moale fudge (în Anglia) sau o mai tare tabletă (în Scoţia), eu unul n-aş recomanda-o pe niciuna.

[EN] It’s an extremely sweet and fatty confectionery product. [RO] Este un produs de cofetărie extrem de dulce şi de gras.

[EN] Not that I would’t happen to like unhealthy foods or drinks, but these really have a huge sugar content. [RO] Nu că nu s-ar nimeri să îmi placă alimente sau băuturi nesănătoase, dar acestea chiar au un conţinut uriaş de zahăr.

[EN] Those with dental problems can feel the excessive sweetness on the spot! [RO] Cei cu probleme dentare pot simţi dulceaţa excesivă pe loc!

[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]