Showing posts with label New York City. Show all posts
Showing posts with label New York City. Show all posts

Friday, 2 November 2012

[EN] Punished smokers / [RO] Fumători pedepsiţi

[EN] I admit that sinful I sometimes can’t help enjoying when I watch the sad view of some ‘punished smokers’. [RO] Admit că păcătosul de mine uneori nu mă pot abţine a mă bucura când urmăresc trista de privelişte a unor ‘fumători pedepsiţi’.

[EN] I remember the long hours when I breathed in the sickening smoke... at school, at work, on the street, in pubs, sometimes even on beaches or in parks. [RO] Îmi amintesc lungile ore când am inspirat scârbosul fum… la şcoală, la serviciu, pe stradă, în localuri, uneori chiar şi pe plaje sau în parcuri.

[EN] Nevertheless, there’s nothing funny – neither I, nor anyone else should laugh at these enslaved people. [RO] Cu toate acestea, nu este nimic amuzant – nici eu, nici altcineva nu ar trebui să râdă de aceşti oameni înrobiţi.

[EN] None of us would look better if our power of will were diminished by nicotine and the tyranny of hedonism. [RO] Niciunul dintre noi nu ar arăta mai bine dacă puterea voinţei ne-ar fi diminuată de nicotină sau de tirania hedonismului.




[EN] This is how those once ‘cool’ smokers (like these teens drinkers) look when they grow up… pretty ‘un-cool’, I’d say… [RO] Aşa arată acei cândva ‘cool’ fumători (precum aceşti băutori adolescenţi) când cresc mari... destul de ‘ne-cool’ aş zice eu...

[EN] Sidelined: taken out of their daily routine, out of their work environment or even out of buildings. [RO] Marginalizaţi: scoşi din rutina zilnică, afară din mediu de lucru sau chiar afară din clădiri.

[EN] Smoking is no longer a comfortable experience in most of EU countries and the USA. It still is in China and Russia. [RO] Fumatul nu mai este o experienţă confortabilă în cele mai multe state UE şi în SUA. Este încă în China şi Rusia.

[EN] Lighting a cigarette has become something that must always be done outside… And not only outside the European Commission headquarters in Brussels (pic 1). [RO] Aprinderea unei ţigări a devenit ceva care trebuie făcut întotdeauna afară… Şi nu doar în afara sediului Comisiei Europene din Bruxelles (poza 1).




[EN] Smokers are compelled to go out in front of little stores in Brighton (2) or to descend 30-40-50 floors in New York City. [RO] Fumătorii sunt forţaţi să iasă afară în faţa unor mici prăvălii din Brighton ori să coboare 30-40-50 de etaje în New York City.

[EN] And that may not be the worst. They could be crammed into glass cubes like in the Airport of Munich (3)… [RO] Şi aceasta s-ar putea să nu fie cel mai rău. Ar putea fi înghesuiţi în cuburi de sticlă precum în Aeroportul din Munchen (3)...

[EN] Is it good? Is it bad? Is it discriminatory? Is it politically correct? What about the efficiency of these constraints? [RO] Este bine? Este rău? Este discriminatoriu? Este politic corect? Ce putem zice de eficienţa acestor constrângeri?

[EN] Maybe some good results will be observed over the decades, when other cause of death would seem insurmountable… [RO] Poate că unele rezultate bune vor fi observate peste decenii, când alte cauze ale morţii vor părea insurmontabile…

[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

Monday, 3 September 2012

Masaj pe stradă?! [Massage on the street?!]

Aparent mult mai pudică decât statele înfrăţite în destrăbălare din UE, America m-a surprins cu o practică nu neapărat obscenă, dar categoric neobişnuită... masajul pe stradă.

Aş fi zis că tre’ să fie vreo practică importată de prin Asia, chiar şi fără să-i fi văzut pe unii dintre prestatori. Semăna cu o prestaţie stradală (street busking), mai practică şi, poate, mai rentabilă.
 

Taman în mijlocul unui târg cu profil preponderent agricol (poza 2), lângă judecătoria din Des Moines (Iowa), respectiv într-un soi de talcioc (flea market) vizavi de Primăria din New York City


Pentru $ 10, primeai zece minute – $ 15 (16 min), $ 20 (22 min) etc – de ‘sănătate curată’, un masaj care promitea accelerarea circulaţiei sângelui şi o generală stare de bine.

Dacă cineva crede că-s bani făcuţi uşor (easy money) pe care nu i-ar merita maseurii, să se uite cu atenţie la imagini! Parcă unii clienţi necesită un efort mai consistent…

Oare în Bucureşti sau altundeva în România ar avea succes masajul în spaţii publice, la bâlciuri şi picnicuri sau prin parcuri? Nu s-o fi gândit nimeni să facă un ban cinstit în acest fel?!

[Pentru toate postările de pe acest blog mergi la/For all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]

Friday, 10 August 2012

UK’s motor vanity fair (27) [Bâlciul deşertăciunilor cu motor din UK]

We’re all more or less familiar, from countless Hollywood productions, with how American police cars look like.

Who wouldn’t remember the TV series (especially of the 1970s, 1980s and 1990s) in which ‘good guys’ were chasing the ‘bad guys’ in cars like these?

It often took incredibly many police cars – crashed into one another, blown up, thrown over bridges etc – to catch the ‘bad guys’, didn’t it?

Actually, there have been so many movies (+ video games), that I bet we could find enough fan(atic)s able to identify which car is which without ever setting foot in America.

How about British police cars? Well, these few pictures can offer a glimpse on how they look like to anyone interested.

Not that there wouldn’t exist (here’s an example), but I personally don’t remember any British film with police cars involved in chasing criminals. James Bond movies are a different matter…

Therefore, I had no particular expectations in regard to British police cars, although I had seen with my own eyes that in New York, these vehicles really do look like in movies!

To be honest, I found these Brit cars completely unspectacular and somehow incapable of conveying the same impression of authority that American police cars bear.

Maybe there’s a political correctness directive that imposes police cars to look friendlier (like a plumber’s car or an ice cream van?!), instead of looking too intimidating?!

[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

Friday, 13 July 2012

[EN] No comment / [RO] Fără comentarii (35) – Friday, 13 / Vineri, 13

[EN] Around the world, more and more people don’t believe in God… It’s not fashionable anymore… [RO] În întreaga lume, din ce în ce mai mulţi oameni cred în Dumnezeu... nu mai este la modă...

[EN] But as the so-called irrational belief in God fades, crappish beliefs – and surely irrational fears! – flourish. [RO] Dar, pe măsură ce aşa-zisa credinţă iraţională în Dumnezeu se stinge, credinţe prosteşti – şi temeri iraţionale! – înfloresc.

[EN] In many parts of the world, people (albeit ‘civilised’ – not practicing Shamanism or Wicca) are afraid of number 13. [RO] În multe părţi ale lumii, oamenii (altfel ‘civilizaţi’ – nu practicanţi de Shamanism sau Wicca) se tem de numărul 13.

[EN] Its called triskaidecaphobia. When it’s Friday, 13, the fear is at it’s worst – some don’t even live their houses on such a day. [RO] Se cheamă triskaidecafobie.  Când este vineri 13, frica este cea mai rea – unii nici nu-şi părăsesc casele într-o astfel de zi.

[EN] In New York City, rich people – who would have descrided themselves as rational – were not afraid to rise skyscrapers… [RO] În New York City, oameni bogaţi – care s-ar fi descris drept raţionali – nu s-au temut să ridice zgârie-nori…

[EN] But they did not dare to name a 13th floor… This custom is as alive there as it was at the dawn of the last century. [RO] Dar nu au îndrăznit să numească un al 13-lea etaj. Acest obicei este la fel de viu acolo precum era la început de secol 20.

[EN] From the USA to EU countries and Russia, millions of people live with this fear – in milder or pathological forms. [RO] Din SUA până în ţări UE şi Rusia, milioane de oameni trăiesc cu această frică – în forme mai blânde sau patologice.

[EN] Few of them may be ‘practicing pagans’. Most are blind consumers of popular beliefs, wearing the noose of progress. [EN] Puţini dintre ei or fi ‘păgâni practicanţi’. Cei mai mulţi sunt consumatori orbi de credinţe populare, purtând laţul progresului.

[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

Monday, 7 May 2012

Feţe ale bătrâneţii [Faces of old age]

[1] Fefeleaga lui Ion Agârbiceanu, sat din jud. AB (2011).

De n-or fi altele planurile lui Dumnezeu cu unul sau altul , cu toţii o să ajungem la bătrâneţe – o (aparent) îndepărtată dimensiune, condiţie, etapă, altă lume chiar, pe care adesea ne este mult mai greu să ne-o închipuim decât propria moarte.

[2] La cerşit la gardul Primăriei din New York (2007).

Se mai întâmplă să ne vedem moartea cu ochii. Poate că fiecare om, şi nu o dată, trece prin experienţe-limită. Unii vor primi avertismentul, alţii nu. Dar cine poate spune că şi-a văzut bătrâneţea cu ochii? Ea vine încă şi mai pe nepregătite decât moartea...

[3] Street busking lângă Grande Place, Bruxelles (2008).

Nici nu şti mai când ai fost pe lume şi te deja pregăteşti să nu mai fi – adică nu aici şi acum, dar aceasta nu înseamă că nu vei fi dincolo. Şi nimeni nu poate nici măcar să întrevadă cum se va simţi atunci, pe ultima sută de metri înainte de finish.

[4] Bucuria unei conducte sparte n-are vârstă, Bucureşti (2009).

N-oi fi găsit eu, dar or exista destule definiţii iscusite a cum este să te simţi ca vârstnic, deşi cred că majoritatea sunt formulate a posteriori, de către cei îmbătrâniţi deja, nicidecum de tineri care să preguste cumva bătrâneţea.

[5] Român din Kazahstan în vizită în România (2008).

Nu am decât o formulare genială, demnă de împărtăşit pe blog, din prima categorie – oferită de cineva deja în etate. Este vorba de un vârstnic intervievat într-o emisiune TV (nu ştiu care şi nu ştiu pe care post, dar cândva prin 2012).

[6] Îngenuncheată în curtea bisericii, la Sfânta Liturgie, Bucureşti (2011).

Nu mă uit la televizor şi nu ştiu despre ce să fi fost vorba, dar am reţinut ultima întrebare reportericească. Poate că o fi fost una relevantă pentru a da greutate opiniilor susţinute de respectivul reprezentat al României paralele (rurale): “Câţi ani aveţi?

[7] Cetăţene europene la o dezbatere despre UE, jud. TR (2010).

Nu fără un zâmbet, dar cât se poate de ferm şi fără a sta pe gânduri, omul răspunde: “Nu mai am niciunul”. Răspunsul a stârnit nedumerirea reporterului, care a încropit o nouă întrebare de genul cum adică?’, parcă prin mimică în loc de cuvinte.

[8] Monah la rugăciune, mănăstire din jud. AB (2011).

Păi au trecut toţi,” a spus bătrânul, la fel de isteţ precum Moş Ion Roată. Nu pot să ştiu câţi anume, ci doar să sper că or mai fi măcar câţiva astfel de vârstnici proaspeţi în România, neînvechiţi în rele obiceiuri, cu minţile şi inimile deschise.

[9] La cerşit pe un bulevard principal din Bucureşti (2012).

Desigur, ţinta ideală a oricui ar fi deschiderea către viaţa de apoi, dar de ce să nu fie de dorit şi o deschidere către participarea activă la viaţa societăţii, cum propune Anul european al îmbătrânirii active şi al solidarităţii între generaţii?

[10] La cules de iarbă, sat din jud. VL (2012).

Mulţi cinici or zice că nu va fi decât multă vorbărie fără urmări acest an european, însă tare aş vrea întrebarea “care va fi rolul dumneavoastră în societate la vârsta de 60, 70 sau 80 de ani?” să fie luată în serios de cât mai mulţi români şi europeni.

[Pentru toate postările de pe acest blog mergi la/For all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]

Monday, 6 February 2012

Wind farms trigger ‘bad’ climate changes [Fermele eoline declanşează ‘rele’ schimbări climatice]

While the fourth consecutive harsh winter is wreaking havoc throughout Europe, some bad news from across the Atlantic come to debunk the myth of a highly esteemed ‘green champion’ supposedly fighting climate change.

Apparently ‘risk-free’ (clean and renewable) windpower is not benign for the environment, as wind farms are likely to trigger harmful climate changes!!!

Daytimes temperatures around land-based wind farms can fall as much as 4 (four) degrees Celsius, while at night temperatures can increase, shows a study conducted at the University of Illinois.

A 1 (one) degrees Celsius increase of temperatures in regions with large numbers of wind turbines could be expected by 2100, another study (from the Massachusetts Institute of Technology) claims.  

Although these effects have so far been measured in farms in California and Iowa, it’s not unlikely that similar results would be recorded in the UK or anywhere else for that matter, such as Germany or Tulcea county (TL) in easthern Romania.

Some praise their elegant appearance (which is obvious especially when they are compared to the ugly oil wells), other have been mocking them as unnatural monstrosities which scar beautiful landscapes.

Irrespective of our aesthetic likes (I’m rather charmed by their gracious ‘looks’ :-) or dislikes, wind turbines may not be as harmless as they have been praised by global warming (GW) ideologues.

Not only that they posing dangers to birds but they are also prone to accidents, as they lack durability and reliability.

Another often ignored worrisome aspect is the effect of their inaudible (but perceptible) vibrations on human beings (+ here).

Those living too close to wind turbines could be risking heart disease, tinnitus, vertigo, panic attack, headaches and insomnia, a pediatrician from New York City believes.

However, there are already and there will always be other scientists claiming the exact opposite – that wind farms are not significantly dangerous to birds, neither to humans.

Who are we to believe? Those eager to draw conclusions which are more convenient to the official anti-GW agenda? Or those others ‘outcasts’ who say that there are dangers were the political establishment sees none?

[For all the posts on this blog go to/Pentru toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

Friday, 3 February 2012

[EN] No comment / [RO] Fără comentarii (23) – Obscene towers / Turnuri obscene

[EN] I noticed the first of these towers, among other very high buildings, in the financial heart of London (pics 1 + 3). [RO] L-am observat primul dintre aceste turnuri, între alte clădiri foarte înalte, în inima financiară a Londrei (pozele 1 + 3).

[EN] And I couldn’t have missed the other one, maybe not the tallest in Barcelona, but the strangest, rivalling Sagrada Familia. [RO] Şi nu puteam să-l fi ratat pe celălalt, poate nu cel mai înalt, dar cel mai ciudat din Barcelona, rivalizând cu Sagrada Familia.

[EN] I find hard to like both obscene buildings, as they look like some nasty… suppositories :-( [RO] Îmi vine greu să-mi placă ambele clădiri obscene, căci arată ca nişte neplăcute… supozitoare :-(

[EN] Neither in New York City, nor in Shanghai have I seen such ‘funny’ skyscrapers… [RO] Nici în New York City, nici în Shanghai n-am văzut astfel de zgârie-nori amuzanţi’…

[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

Sunday, 11 September 2011

[EN] No comment / [RO] Fără comentarii (15) – Death on TV / Moartea la TV

[EN] September 11, 2001 – I won’t get into speculations about who (Osama bin Laden or others?!) did it. [RO] 11 septembrie, 2001 – nu voi intra în speculaţii despre cine (Osama bin Laden sau alţii?!) a făcut-o.

[EN] Thanks to explosion of information technology in the past decade, we have had access to all versions of the story. [RO] Datorită exploziei tehnologiei informaţiei în ultimul deceniu, am avut acces la toate versiunile poveştii.

[EN] The official one (here, here, here, here) + the alternative one (here, here, here, here). [RO] Cea oficială (aici, aici, aici, aici) + cea alternativă (aici, aici, aici, aici).

[EN] Adhering to one or the other is more a matter of faith than one of reason: “Having eyes, see ye not?[RO] A adera la una sau la alta este mai mult o chestiune de credinţă decât de raţiune: “Ochi aveţi şi nu vedeţi?

[EN] My pics from around Ground Zero have a different aim... [RO] Pozele mele din jurul Ground Zero au alt scop...

[EN] ...to show how Americans know to remember the departed from among them. [RO] ...să arate cum ştiu americanii să-şi amintească de cei plecaţi dintre ei.

[EN] To some, it’s probably ridiculous how Americans use teddy bears and other toys… [RO] Pentru unii, probabil că este ridicol cum americanii folosesc ursuleţi de pluş şi alte jucării…

[EN] I see it as a sort of consumerist requiem – but don’t take it pejoratively! What else could be done in an ultraconsumerist society do?! [RO] Eu o văd ca pe un soi de parastas consumist – dar nu o luaţi în sens peiorativ! Ce altceva s-ar putea într-o societate ultraconsumistă?!

[EN] It’s all so typically American, and so moving after all. [RO] Totul este atât de tipic american şi de mişcător până la urmă.

[EN] So are the pics of the dead on ad hoc memorials – similar to the way Americans adorn their fridges with images of dear ones. [RO] Precum sunt şi pozele celor morţi pe memorialele ad hoc – similare felului în care americanii îşi decorează frigiderele cu imagini ale celor dragi.

[EN] Finally, it’s worth observing how untouched by the tragedy remained the little graveyard across Ground Zero. [RO] În fine, merită observat cât de neatins de tragedie a rămas micul cimitir de vizavi de Ground Zero.

[EN] To the dead, it doesn’t matters who did it, nor do they need ideological explanations about why it happened. [RO] Pentru cei morţi, nu contează cine a făcut-o, nici nu au nevoie de explicaţii ideologice despre de ce s-a întâmplat.

[EN] If only we’d see death on TV remembering that any second we could be next! We’d be on the narrow path to sainthood! [RO] Măcar de-am vedea moartea la TV amintindu-ne că în orice secunde am putea urma! Am fi pe calea strâmtă către sfinţenie!

[EN] From this perspective, we’re the most privileged human beings in history – we see death (our only certitude) every day. [RO] Din această perspectivă, suntem cele mai privilegiate fiinţe umane din istorie – vedem moartea (singura noastră certitudine) în fiecare zi.

[EN] Therefore, how come we the most reckless people that ever lived on the face of the earth? [RO] Aşadar, cum se face că suntem cel mai probabil cei mai nesăbuiţi oameni care au trăit vreodată pe faţa pământului?

[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]