Wind farms trigger ‘bad’ climate changes [Fermele eoline declanşează ‘rele’ schimbări climatice]

While the fourth consecutive harsh winter is wreaking havoc throughout Europe, some bad news from across the Atlantic come to debunk the myth of a highly esteemed ‘green champion’ supposedly fighting climate change.

Apparently ‘risk-free’ (clean and renewable) windpower is not benign for the environment, as wind farms are likely to trigger harmful climate changes!!!

Daytimes temperatures around land-based wind farms can fall as much as 4 (four) degrees Celsius, while at night temperatures can increase, shows a study conducted at the University of Illinois.

A 1 (one) degrees Celsius increase of temperatures in regions with large numbers of wind turbines could be expected by 2100, another study (from the Massachusetts Institute of Technology) claims.  

Although these effects have so far been measured in farms in California and Iowa, it’s not unlikely that similar results would be recorded in the UK or anywhere else for that matter, such as Germany or Tulcea county (TL) in easthern Romania.

Some praise their elegant appearance (which is obvious especially when they are compared to the ugly oil wells), other have been mocking them as unnatural monstrosities which scar beautiful landscapes.

Irrespective of our aesthetic likes (I’m rather charmed by their gracious ‘looks’ :-) or dislikes, wind turbines may not be as harmless as they have been praised by global warming (GW) ideologues.

Not only that they posing dangers to birds but they are also prone to accidents, as they lack durability and reliability.

Another often ignored worrisome aspect is the effect of their inaudible (but perceptible) vibrations on human beings (+ here).

Those living too close to wind turbines could be risking heart disease, tinnitus, vertigo, panic attack, headaches and insomnia, a pediatrician from New York City believes.

However, there are already and there will always be other scientists claiming the exact opposite – that wind farms are not significantly dangerous to birds, neither to humans.

Who are we to believe? Those eager to draw conclusions which are more convenient to the official anti-GW agenda? Or those others ‘outcasts’ who say that there are dangers were the political establishment sees none?

[For all the posts on this blog go to/Pentru toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

Cod portocaliu [Code Orange]

De-a lungul ultimilor ani, de fiecare dacă când România a înfruntat condiţii meteorologice extreme, fusesem avertizaţi. Primisem semnalul că urmează ceva foarte rău (caniculă, furtună, inundaţie, ger etc.) – cod portocaliu.

La fel precum alte respectabile ţări UE, şi noi avem sisteme de avertizare timpurie,  iar autorităţile statului pot să anticipeze întâmplările nedorite, pentru că ştiu când, unde şi cu ce amploare vremea o va lua razna.

Însă, fără excepţie, de fiecare dată suntem luaţi prin surprindere, de la vlădică la opincă, de la premierul-lopătar până la unii şoferi care s-or crede mai tari decât orice avertizări.

Am putea să ne amăgim că şi la alţii merg lucrurile la fel de prost când dă viscolul şi gerul (Big Freeze), invocând ultimele trei ierni aspre (poate vine şi a patra?!) din Anglia şi Scoţia. Cam tot aşa de mare este surpriza autorităţilor şi pe acolo...

Totuşi, clima Marii Britanii – şi aceasta de acum, darămite cea mediteraneană pe care i-o prevăd ideologii încălzirii globale – este destul de blândă, ca să justifice precauţii excesive.

Mai ales în condiţii de datorie publică consistentă, în UK nu prea se face să investeşti masiv în tehnologii anti-zăpadă. Las’ pe oamenii cu răspundere din Canada, Rusia ori Suedia să-şi bată capul cu aşa ceva...

Ei bine, poate că în UK o ‘merge şi aşa’ (tipic româneşte să-i zicem?), dar acolo ar fi avut loc măcar un mic cutremur politic de s-ar întâmpla, precum în România, ca viscolul să lase în urmă oameni morţi de frig în maşini.

Desigur, viaţa şi moartea sunt în mâna lui Dumnezeu, dar cine s-ar putea ascunde după scuza că “aşa a fost să fie”, când este vorba de un (prevăzut!) viscol?

Fiecare dintre noi vine şi se duce de pe lumea aceasta cum îi este rânduit, dar dacă adevărata cauză a morţii este ‘ciuma portocalie’, nicidecum gerul?

La opt ani de la îmbătarea cu promisiunile de stârpire ale ‘revoluţiei portocalii’, dezăpezirea unui kilometru de drum în România este de patru ori mai scumpă decât dezăpezirea unui kilometru de drum din Finlanda.

[Pentru toate postările de pe acest blog mergi la/For all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]

About public transport in the UK (21) [Despre transportul în comun în UK]

Keeping in mind that “grumbling about trains being late is almost a national hobby” in Britain, I noticed this kind of ‘worries’ reflected more and more often in the online editions of British newspapers…

…and not that they would have serious topics to discuss or gossip about :-) Thus, I find myself wondering (and simultaneously asking my readers): how serious is this issue?

Last June, a BBC report noted that “the proportion of passengers satisfied with train punctuality had gone down,” compared to the spring of 2010.

Three months later, in September, The Daily Telegraph issued a stark warning, claiming that “UK train puctuality worsens”.

And let us not forget that all these ‘worries’ have been expressed long before another Big Freeze which – to the great dismay of Global Warming hysterics – could befall Britain (again, and for the fourth consecutive year) any day now!

[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

God’s place in a humanist society (13) [Locul lui Dumnezeu într-o societate umanistă]

The Lord only barely blew some cold air over the UK and the ‘X-mas holidays’ (the Christ-less Christmas of so many civilised secular people) became a mess. Planes were grounded, trains – cancelled, shoppers – prevented from bursting into stores.

.

People started whining, and most frustrating was the fact that there was no one to (immediately) blame for the chaos. A bit later, the guilty party was found: it’s the airport operators’ fault, the Government says; it’s the other way around, others claim.

.

Across the English Channel (or La Manche), in France and Belgium (where this winter has also driven many people mad), they will need to find a scapegoat very soon as well.

.

Too bad fewer and fewer civilised people these days believe that, with or without finding someone to put the blame on, no snowflake lands on the soil without God’s will and foreknowledge. Is He bad when His plans interfere with our holidays plans?

.

“Oh, it wasn’t your imaginary God, you fool!,” some could dismiss my words. It’s this scientifically proven (?!) North Atlantic Oscillation (NAO). Which, irrespective of unleashing some cold winters, ultimately contributes to Global Warming.

.

If anyone cares, look for more scientific facts supporting this theory about the NAO! I find it irrelevant to the point I want to make – how secular contemporaries naively imagine that anything could be be scientifically explainable without the concept of God.

.

They (apparently!) need rational and authoritative arguments, so that they could religiously adhere to them. Few are those who doubt the prefabricated truths they are told, as most people today need to fulfill a psychological urge to ‘know’.

.

Which has nothing to do with actually knowing anything. It’s all about feeling that one is in control of the material world. Lies are easier to swallow than truths for that purpose. Trusting God (apparently!) means giving up one’s control over reality.

.

“Who is He to know better than I do?,” asks the vain man of today. People’s hearts are so burdened with sin and deceitful surrogates of happiness, that few could possibly imagine the freedom of putting one’s heart into the Lord’s hand.

.

The pursuit of happiness (apparently!) means mastering the necessary technology that would provide that happiness. Knowledge and craftmanshipship are primordial, while ethics become (apparently!) unessential.

.

Technology promises to guarantee everyone’s ‘I-do-what-I-want’ but remains as fragile as human beings are; it keeps failing even when faced with powerless snowflakes. It’s so ridiculous to see our freedom restricted by winter.

.

Every know and then, the Lord reminds us that heartless technology cannot save us; it often makes the chains of our sins heavier. Too bad that those acknowledging this are even fewer that when St. Nikolai Velimirovich wrote the following:

.
“Ethics are likened to a lady, and technology like her handmaiden. That is why ethics have to control technology. Eternal values are the territory of ethics and not technology.

.

It is devastating for an entire people to put the purpose of their lives in technology, and all of their labor and sweat they sacrifice to the advancement of technology, dragging behind them ethics, like Achilles dragged the dead Hector tied to a chariot.

.

A people like that can succeed to build all of their cities from ivory and gold, but if people like Ahab and Jezebel live in them, dogs will have the last word and not people.”

.

I dare not assume to what extent today’s Britons, Romanians or any other supposely civilised people are like Ahab and Jezebel. But I am sure that, even when Elijah comes, many will remain unrepentant just like those tragic characters.

.
[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

[EN] Grave and unpleasant readings / [RO] Lecturi grave şi neplăcute (7)

[EN] Even if this weren’t the harshest winter in the last 100 years (there have been worse ones) snow (pictured here by my reader C.L.) is wreaking havoc all over the UK – see here, here or here – and winter has struck the country for over two weeks.

[RO] Chiar dacă aceasta n-ar fi cea mai aspră iarnă din ultimii 100 de ani (au fost mai rele) zăpada (pozată aici de cititoarea mea C.L.) creează haos peste tot în UK – vezi aici, aici sau aici – şi iarna a lovit ţara de peste două săptămâni.
.

[EN] Last winter (2009/2010) and two winters ago (2008/2009), blizzards were ridiculously explained as effects of global warming (see here, here or here). Would the brainwashed ideologues of global warming dare telling the same lies for the third time?
.

[RO] Iarna trecută (2009/2010) şi acum două ierni (2008/2009), viscolele erau ridicol explicate drept efecte ale încălzirii globale (vezi aici, aici sau aici). Vor îndrăzni ideologii încălzirii globale să spună aceleaşi minciuni pentru a treia oară?

.

[EN] I wouldn’t be surprised. Ever since what we now call Ancient History, telling a lie over and over again, endlessly, is a psychological weapon. More recently, Communist regimes skilfully used it, and they didn’t even need Facebook or Twitter.

.

[RO] Nu aş fi surprins. De la ceea ce numim Istorie Antică încoace, a spune o mincină iarăşi şi iarăşi, la nesfârşit, este o armă psihologică. Mai recent, regimurile comuniste au folosit-o cu iscusinţă, şi le nici măcar n-aveau nevoie de Facebook sau Twitter.
.

[EN] The hypocritical defenders of the planet have many Information Technology tools to rely upon, plus a seamless shamelessness. Yet there are also other perspectives than the ‘official’ lies.

.

The proposed readings [I will continue to add relevant links to this list, even after publishing this post]...

.

...filled up with seeds of doubt concerning this mischievous ideology are: here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here, here or here.
.

[RO] Ipocriţii apărători ai planetei au o multe instrumente de Tehnologia Informaţiei pe care să se bazeze, plus o neruşinare fără margini. Dar sunt şi alte perspective decât minciunile ‘oficiale’.

.

Lecturile propuse [voi continua să adaug linkuri relevante la această listă chiar şi după publicarea acestei postări]...

.

... pline cu semninţe de îndoială asupra acestei ideologii malefice sunt: aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici sau aici.

[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

Aruncă în aer nişte oameni, salvează planeta! [Blow up some people, save the planet!]

“Am fost fericit să fiu aruncat în aer pentru a salva lumea!”, spune un actor-copil dintre cei ale căror măruntaie zboară pe feţele colegilor într-un film de propagandă, în care oamenii răi (prin indiferenţa lor faţă de sperietoarea încălzirii globale) trebuie să moară.

Încă şi mai indiferenţi la ‘explozia’ celor din jur sunt oamenii buni, cei preocupaţi de viitorul planetei, pe care o salvează ba cu un pedalat la bicicletă, ba cu un bec ecologic, ba cu o vacanţă în care merg cu trenul, nu cu avionul.

Aruncarea în aer este soarta rezervată scepticilor, a celor care nu vor să înghită gogoaşa otrăvită servită drept adevăr suprem al zilelor noastre – anume că, fie şi expirând dioxid de carbon, până la urmă facem rău planetei.

Negaţioniştii, habotnicii, iresponsabilii, stupizii etc sunt cei acuzaţi că refuză să vadă evidenţa proclamată de propagandiştii încălzirii globale. Şi bine ar fi ca indiferenţii să dispară, să sară în aer la o simplă apăsare de buton, sugerează pelicula 10:10.

Până la urmă, ce contează câţiva morţi virtuali (deocamdată!!!), susţine creatoarea filmului (citeşte aici, aici şi aici despre ea), câtă vreme “300,000 de oameni reali mor în fiecare an din cauza schimbărilor climatice”.

Cu aceeaşi siguranţă cu care se proclamă că “omul şi cimpanzeul au un strămoş comun” sau că nenăscutul-OM este doar un “mănunchi de celule”, se decretează şi neîntemeiata (altfel decât ideologic) dogmă a sutelor de mii de morţi provocaţi de prea mult dioxid de carbon.

Pentru că existăm şi respirăm, suntem vinovaţi. Şi ne mântuim numai dacă aderăm la religia încălzirii globale, recunoscându-ne nu păcatele, ci amprenta carbonică. Şi nu este suficient să ne spovedim de această vină, fără să o remediem!

Trebuie să ne îmbunătăţim karma, să înlocuim această amprentă cu fapte nu “vrednice de pocăinţă”, ci cu emisii de dioxid de carbon cât mai mici. Nu toţi putem fi stahanovişti, dar fiecare, după puteri, trebuie să jertfească ceva!

Cei mai desăvârşiţi dintre noi avortează un copil (vezi şi aici sau aici) sau se sterilizează pentru a salva planeta, dar nouă celorlalţi nu ni se cere (deocamdată!!!) mai mult decât să nu fim indiferenţi faţă de nemaipomenita ameninţare la care este supusă planeta.

“Mai avem doar patru ani pentru a stabiliza emisiile globale şi nu suntem aproape de obiectiv. Toate vieţile noastre sunt ameninţate”, avertizează ayatollahciţa pentru care un singur film pe tema acestui pericol nu a fost de ajuns.

Să facem ceva, neapărat să facem ceva, ni se tot spune… Oare noi nu ştim că luna aceasta, pe 10.10.2010, 91,000 de locuitori din UK, 3,500 de companii, 4,000 de consilii locale, şcoli şi alte organizaţii vor trage un semnal de alarmă?!

Şi nu vor fi singuri. În această Zi Globală de Făcut (Global Day of Doing) ceva în privinţa amprentei carbonice se vor mobiliza oameni din 180 de ţări, de la luptători de sumo la copii de grădiniţă. Toţi oameni buni – preocupaţi, responsabili.

Iresponsabilii care, chipurile, mint pe bloguri că dioxidul de carbon este inofensiv, nu pot fi aruncaţi în aer (deocamdată!!!), dar nici nu ştiu ce li se pregăteşte. Poate că emisiile nu vor putea fi controlate niciodată , dar net-ul va putea fi controlat.

Ceilalţi oameni răi (care nu văd pericolul evident), mai sunt atraşi o vreme cu zăhărelul. Biciul ar fi (deocamdată!!!) incorect politic şi contraproductiv, astfel încât şi oamenii buni ar intra la idei văzând vreo prigoană a scepticilor.

Însă, pe termen mai mult sau mai puţin lung – nimic nu mai este prea lung în aceste vremuri care ard ca un fitil! – ce-ar fi dacă toată lumea ar fi obligată să jertfească idolului încălzirii globale, aşa cum romanii aduceau jertfe statuii împăratului?

[Pentru toate postările de pe acest blog mergi la/For all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]

Witty bits from what I learned in the UK (6) [Vorbe de duh din ce am învăţat eu în UK]

Q: How come all the coal-fired electrical plants in the UK are built on the East Coast, overlooking the Old Continent? And this is so, in spite of the fact that, with the exception of those situated in Northumberland, all British coal deposits can be found in the central, and Western part of the country.

A: Simply because prevailing winds over Britain blow from the West. Long before any knowledge of air pollution or global warming, the Brits wouldn’t have liked to see smoke and soot over their own cities, and farmlands, would they? Therefore, this is not so much another proof of perfidious Albion, but rather one of pragmatic Albion.

[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

Încălzirea globală? [Global warming?]

"Doar n-o să-l foloseşti drept exemplu al încălzirii globale", mi-a spus un localnic (probabil un îngrijitor din campus) când mă apropiam, fascinat, să fotografiez acest pom înflorit în ianuarie, lângă clădirea în care locuiesc.

Nici el n-a ştiut să-mi spună ce copac este - din câte am înţeles, adus din Singapore în memoria cuiva mort pe aici. Însă e uimitor cum florile lui nu s-au scuturat nici după o zi cu vreo 3-4 ploi torenţiale (showers), urmate de încă cel puţin alte 20 de ore cu ploi mărunte.

Desigur că, tot admirând florile, n-am putut să nu intru în vorbă cu respectivul. I-am zis că sunt convins şi eu de încălzirea globală ca fenomen în desfăşurare, dar că sunt sceptic vizavi de toată isteria legată de ea, cum că omul ar putea să o preîntâmpine prin acţiunile sale. "Nu ştiu alţii ce cred, dar eu cred în Dumnezeu şi că totul este în mâna Lui", i-am spus.

Interlocutorul mi-a replicat, cu un calm britanic fără cusur: "Eu nu cred într-un dumnezeu, eu sunt un umanist şi cred că putem face ceva". Şi eu sunt perfect de acord că putem şi trebuie să facem ceva, dar n-am mai avut vreme să-i explic că nu trebuie să facem din strădaniile noastre dumnezeul nostru, căci a trebuit să plece.

Oricum, scurta noastră conversaţie a fost caldă aşa cum sunt razele astea ivite după ploaie, înviorătoare de parcă nu ai mai fi văzut Soarele de 7-8 zile, lucru foarte posibil la Bucureşti, dar nu cred că şi aici.

Din păcate, aşa cum nici cei care distrug planeta prin egoismul lor nu înţeleg că e creaţia Lui Dumnezeu şi, inevitabil, cândva vor da socoteală pentru asta, la fel - nici cei care vor să o salveze (şi eu nu pun la îndoială sinceritatea nimănui) nu înţeleg că nu o pot salva excluzându-L din ecuaţie pe Însuşi Creatorul ei.

În mod sigur, aceasta e una dintre rănile care îţi atrag atenţia imediat pe chipul acestei superbe ţări - secularismul ei. La ultimul recensământ (2001), 71 la sută dintre britanicii ziceau că sunt creştini, dar, de fapt, 66 la sută nu au nicio relaţie constantă cu vreo biserică sau altă instituţie religioasă.

Totuşi, nimeni nu trebuie judecat pentru necredinţa lui, căci de la orice om pe lume - făcut după asemănarea Celui Căruia Îi întoarce spatele - ai mereu câte ceva de învăţat. Multe naţiuni ar putea lua în foarte multe privinţe din cele bune ale britanicilor, pe care de-abia le descopăr la ei acasă.

[Pentru toate postările de pe acest blog mergi la/For all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]