[EN] Worth trying in the UK / [RO] Merită încercat în UK (25)

[EN] They won’t quench anyone’s thirst – I plan to write a diatribe against all so-called ‘soft’ drinks! – but it’s worth trying these ones. [RO] Nu vor potoli setea nimănui – plănuiesc să scriu o diatribă împotriva tuturor aceste aşa-zise băuturi ‘răcoritoare’! – dar acestea merită încercate.

[EN] Because these drinks made by a British company have savory exotic flavours: guava, mango, pomengranate, passion fruit... [RO] Pentru că aceste băuturi făcute de o companie britanică au delicioase arome exotice: guava, mango, rodie, fructul pasiunii...

[EN] I wouldn’t guarantee how healthy (see the 3rd pic!) it is to drink more than one can and more often than once in a while… [RO] N-aş garanta cât de sănătos (vezi poza a 3-a!) este să bei mai mult de o cutie şi mai des decât din când în când...

[EN] But Rubicon Exotic have fabulous tastes, especially when compared to the offer of giants of this industry like Coca-Cola. [RO] Dar Rubicon Exotic au nişte gusturi fabuloase, în special în comparaţie cu oferta unor giganţi ai industriei precum Coca-Cola.

[EN] This extremely hot summer, I noticed that they are available in Bucharest and, probably, in other parts of Romania. [RO] În această vară extrem de fierbinte am remarcat că sunt disponibile în Bucureşti şi, probabil, în alte părţi din România.

[EN] One can (330 ml) of such a ‘premium’ drink costs 2.99-3.49 lei in supermarkets, that is no more than 0.61 GBP. [RO] O cutie (330 ml) dintr-o astfel de băutură ‘premium’ costă 2.99-3.49 lei în supermarketuri, adică nu mai mult de 0.61 GBP.

[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

About public transport in the UK (23) [Despre transportul în comun în UK]

As a foreign observer, I don’t know if going on strike to demand a special Olimpic Games bonus (of £ 500 to £ 700) is reasonable or not, but this is what London bus drivers plan to do.

If you asked a far-from-perfect driver like me, I’d say that all bus drivers are some kind of artists who’d definitely deserve to have their skills and hard work rewarded.

However, thanks to the London Congestion Charge, driving a bus in London seems to be a piece of cake – compared to doing the same thing in Bucharest or, say, anywhere in India.

The only thing that really made the life of british bus drivers harder (in Brighton at least) was the fact that passengers could buy tickets directly from them.

It’s not difficult to imagine what a mess it would be, it tourists from all over the world were able to this during London 2012…

How many would carry the right change in their pockets? I’d say that most of them would mostly have 20 GBP banknotes, wouldn’t they?

[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

Alcoolul ăsta, prietenul cel mai bun al britanicului? (19) [This alcohol, a Brit's best friend?]

Născocită în Mesopotamia, distilarea băuturilor a pătruns în actuala Marea Britanie pe la sfârşitul primului mileniu creştin. Este doar o supoziţie, nimeni nu poate şti exact.

Se cunoaşte doar că acest meşteşug a venit dinspre Irlanda – de unde a venit şi creştinismul, cumva a doua oară şi cu o vigoare mai mare decât când Britania era provincie romană.

Cum obiceiurile rele au mai mare vitalitate de propagare decât virtuţiile, prepararea acestor băuturi tari s-a extins în întreaga Scoţie, apoi (poate chiar concomintent!) în Anglia.

Nici când, nici cum s-a născut băutura spirtuasă atât de cunoscută – whisky (în engleza scoţiană), respectiv whiskey în engleza irlandeză şi americană – nu se ştie exact.

Totuşi, probabil că trecuseră sute de ani de când începuse să fie fermentată, distilată şi băută până la prima atestare documentară (Irlanda, 1405).

S-ar putea scrie tratate întregi despre cauzele pentru care s-a inventat whisky-ul şi motivele care au dus la râspândirea sa. Remarc câteva – două mai evidente, altul mai bizar.

În primul rând, lipsa vinului. Clima insulelor britanice nu prea favoriza creşterea viţei de vie, iar nici comerţul de masă cu o astfel de delicatesă timp îndelungat.

Secole întregi, vinul nu se afla decât în biserici şi pe mesele nobililor lorzi, dar nicidecum nu era atât de accesibil precum în societatea de consum de azi.

Un alt motiv al răspândirii meşteşugului a fost desfiinţarea monahismului în Anglia, în timpul Reformei lui Henric al VIII-lea.

Daţi afară din mănăstiri, călugării au răspândit în lume tehnologia de preparare a acestei licori obţinute din fementarea cerealelor, asupra căreia avuseseră monopolul.

Să ne mirăm că Reforma şi Protestantismul au prins atât de repede pe meleaguri britanice, dacă monahii aveau astfel de preocupări neduhovniceşti?!

În fine, cred că cel mai important motiv de răspândire a whisky-ului a fost inventarea alambicului (1826).

De atunci, industria scoţiană a whisky-ului a continuat să crească, lăudându-se cu miliarde de £ (GDP) aduse la bugetul UK, ba chiar şi cu angajaţi mai productivi decât cei ai băncilor.

Greu de zis dacă de la whisky se trag cele 4% din cazurile de cancer cauzat de alcool în UK, dar alcoolul pare încă o afacere de succes în Scoţia, deşi contestată de unii.

Profitabilă, dar pe cale să devină o victimă a independenţei Scoţiei, căci avertismenul de la Londra este limpede – prin FCO nu s-ar mai promova pe gratis băutura!

Oare or mai rămâne la fel de productivi lucrătorii scoţieni care scot produse (sticle de 750-1,000 ml) cu o valoare medie de £ 20-160?

[Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la/For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]

[EN] Worth trying in the UK / [RO] Merită încercat în UK (22)

[EN] It is often said – and for good reasons – that Great Britain is an ‘expensive country’.

[RO] Se spune adesea – şi pentru motive întemeiate – că Marea Britanie este ‘o ţară scumpă’.

[EN] In pounds (GBP), all things seem to cost more than in most other EU countries.

[RO] În lire (GBP), toate lucrurile par să coste mai mult decât în cele mai multe ţări UE.

[EN] That’s why, before the current economic crisis, many Brits dreamed of spending their retirement years in France, Spain, Portugal or Cyprus…

[RO] De aceea, înaintea actualei crize economice, mulţi britanici visau să îşi petreacă anii de pensiei în Franţa, Spania, Portugalia sau Cipru...

[EN] However, what exacly is expensive in UK should be debated beyond a blog post.

[RO] Totuşi, ce anume este scump în UK ar trebui dezbătut dincolo de o postare pe blog.

[EN] In my view, truly expensive are those things indispensable – such as rents, gas and electricity bills, insurances, public transport etc…

[RO] În opinia mea, cu adevărat scumpe sunt acele lucruri indispensabile – precum chiriile, facturile de gaz şi electricitate, asigurările, transportul public etc…

[EN] Clothing and other daily necessary items can be bought at reasonable prices from places like this Inverness Street Market, in Camden Town, in the north of London.

[RO] Îmbrăcăminte şi alte obiecte necesare zilnic pot fi cumpărate la preţuri rezonabile din locuri precum această Inverness Street Market, în Camden Town, în nordul Londrei.

[EN] Thanking my reader C.L. for the pics, I invite anyone to visit this not as posh as Oxford Street (but surely not so expensive!) part of London.

[RO] Mulţumind cititoarei mele C.L. pentru poze, invit pe oricine să viziteze această parte nu-la-fel de fiţoasă-ca Oxford Street (dar sigur nu chiar aşa scumpă!) a Londrei.

[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

Ochelari de soare contra unei lumi strălucitoare [Sunglasses against a glittering world]

Sunt ochelarist, dar nu din acela ‘de soare’, ci de… miopie. Iar în miopia mea sunt multe lucruri pe care nu le prea văd eu limpede pe lume. De pildă, port în gând o curiorizate care mă macină de mai multă vreme.

Oare cum arăta lumea înaintea folosirii  în masă – din a doua jumătate a secolului trecut, dar excesiv doar de vreo 20-30 de ani încoace, aş zice – a ochelarilor de soare?

Aud tot mai mult în jur oameni zicând că ‘au nevoie’ de ochelari de soare, de preferinţă nu din aceia ‘made in China’, ci cât mai de calitate (de pildă ‘made in Italy’). Această nevoie este reclamată chiar de unii care prea puţin stau în aer liber.

Oare cum suportau strămoşii noştri nu prea îndepărtaţi (bunicii şi străbunicii) lumina soarelui, în bătaia căreia petreceau mult mai mult timp decât noi?

Şi nu scurtă vreme, pentru câte o plimbărică până la un loc cu umbră, şi nici pentru o simplă relaxare, ci ca să facă munci grele: la sapă, la coasă, la fân, la secerat, la cărat una-alta, la spălat şi întins rufele, la câte şi mai câte.

Un răspuns parţial aş găsi: pe vremea aceea (nu mai în urmă de 50-60 de ani), nimeni nu ieşea din casă cu tărtăcuţa descoperită.

O năframă, borurile pălăriei sau cozorocul şepcii mai îndepărtau măcar o parte din lumină din calea spre ochi, deşi văd că, în zilele noastre, specialiştii (cine alţii? :-) pretind că până şi rama ochelarilor de soare ar trebui să fie groasă, pentru o protecţie sporită.

Însă şi astăzi, bombardaţi fiind cu mesaje care ne cer ‘să ne protejăm’, nu prea mai ieşim din cu capul descoperit, ci poate doar gol (de gânduri). Totuşi, indiferent ce om avea pe cap, de ce nevoia de ochelari de soare este tot mai mare?

Nu îmi explic. Petrecem noi mai mult în arşiţa zilei decât o făceau înaintaşii noştri, muncind din greu? Oare arde soarele mai tare, cum or zice unii ideologi ai încălzirii globale?

O fi ajuns lumea mai insuportabil de privit cu ochiul liber? Sau, poate, nu mai vrem să ni se vadă cearcănele, gândurile, confuzia, tristeţea, neliniştea? Ori să ne ascundem mai uşor zâmbetele false?

Să fie cumva ochelarii de soare un element obligatoriu pentru a a accede la ‘balul mascat’ ce a devenit lumea contemporană?

Mai întâi ochelarii de soare, apoi walkman-ul, iPod-ul, Smartphone-ul şi tot aşa… Accesorii indispensabile (?!) în trista lume reală din jur, fără de care mulţi nu pot apărea nici în (ne)fericita lume virtuală a Facebook.

Cum sunt destui care nu ies în lume, nici după lăsarea serii, fără ochelari cumpăraţi cu 102[a], 136[b], 140[c] sau 187[d] GBP – preţuri din Edinburgh (poza 3) de dinainte de creşterea TVA în UK şi, chipurile, unii la reducere cu până la 50%.

Nu cred ca protecţia sporită să explice preţurile afişate, ci mai degrabă fandoseala… Fendi[a], Prada[b], Gucci[c], Christian Dior[d].

Oricât de scumpi, ochelarii nu pot nici să ne ascundă preagolul (de bune) sau preaplinul (de rele) care ni se văd în ochi. Nici să ne facă mai suportabilă lumea din jur, care nu poate arăta mai bine decât arată nevăzutele inimi ale miliardelor de pâmânteni.

                                                                                                                                       

[Pentru toate postările de pe acest blog mergi la/For all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]

[EN] No comment / [RO] Fără comentarii (14) – Dreadful Septembers / Cumplite septembrii

[EN] This is where the mess started four years ago, although the dirt had been swept under the carpet for long before. [RO] De aici a pornit mizeria acum patru ani, deşi gunoiul era ascuns sub preş cu mult înainte.

[EN] In September 2007, Northern Rock (pictured here in Brighton), one of the top five British mortgage lenders, reached the brink of bankruptcy. [RO] În septembrie 2007, Northern Rock (pozată aici în Brighton), unul dintre primii cinci creditori ipotecari britanici) a ajuns la un pas de faliment.

[EN] G. Clown’s Government saved the bank by nationalisation, a process finalised in early 2008. [RO] Guvernul lui G. Clown a salvat banca prin naţionalizare, un proces finalizat la începutul lui 2008.

[EN] The same solution would be applied a year later (October 2008), to prevent the downfall of the entire British banking system. [RO] Aceeaşi soluţie a fost aplicată un an mai târziu (octombrie 2008), pentru a preveni căderea întregului sistem bancar britanic.

[EN] The nationalisation in the UK had been precipitated by the eruption of the biggest crisis of our times on Wall Street (in September 2008). [RO] Naţionalizarea din UK fusese precipitată de erupţia celei mai mari crize din vremea noastră pe Wall Street (în septembrie 2008).

[EN] Then, the fourth American investment bank (Lehman Brothers) was not not propped up but left to die… [RO] Atunci, cea de-a patra bancă de investiţii americană (Lehman Brothers) nu a fost susţinută, ci lăsată să moară…

[EN] These days, more and more economic ‘soothsayers’ foresee a worsening of the ongoing crisis (+ here, here, here). [RO] În aceste zile, tot mai mulţi ‘ghicitori’ economici prevăd o înrăutăţire a crizei în desfăşurare (+ aici, aici, aici).

[EN] Some go as far as naming name the next big victim: Bank of America (pictured here in California) – an alleged ‘target’ of WikiLeaks. [RO] Unii merg până într-acolo, încât numesc următoarea mare victimă: Bank of America (pozată aici în California) – o presupusă ‘ţintă’ a WikiLeaks.

[EN] Ten years after September 11, 2001, it’s apparently the best time for the death of another financial dinosaur, for another dreadful September. [RO] La zece ani după 11 septembrie 2001, se pare că este cel mai bun timp pentru moartea altui dinozaur financiar, pentru alt septembrie de groază.

[EN] Sept 15 (1992) was the Black Wednesday of the pound sterling (GBP), Sept 14 (2007) – the liquidity crisis of Northtern Rock, Sept 15-16 (2008) – the end of Lehman Brothers… [RO] Sept 15 (1992) a fost Miercurea Neagră a lirei sterline (GBP), sept 14 (2007) – criza de lichidităţi a Northern Rock, sept 15-16 (2008) – sfârşitul Lehman Brothers...

[EN] Were all these coincidences? Could we add  Sept 1-3 (1939), Sept 12 (1944), Sept 11 (1973) or even Sept 2-7 (1792) ? [RO] Au fost toate acestea coincidenţe? Am putea adăuga sept 1-3 (1939), sept 12 (1944), sept 11 (1973) sau chiar sept 2-7 (1792)?

[EN] According to Orthodox Tradition, September was the month when the Holy Trinity created the world. [RO] Potrivit Tradiţiei ortodoxe, septembrie a fost luna când Preasfânta Treime a creat lumea.

[EN] In our times, September seems to be the month when someone is trying to re-create the world for the worse. [RO] În vremurile noastre, septembrie pare luna când cineva încearcă să re-creeze lumea în mai rău.

[EN] We can’t be sure if and what exactly will happen; let’s not fool ourselves that anyting to come is undeserved! [RO] Nu putem fi siguri dacă şi ce anume se va întâmpla; să nu ne amăgim că orice stă să vină este nemeritat!

[EN] And if it won’t be Bank of America, could it be the worst (so far) or the last September of the Eurozone?  [RO] Şi dacă n-o fi să fie Bank of America, ar putea fi cel mai rău (de până acum) sau ultimul septembrie al Eurozonei?
.
[EN] And if it’s not another ‘financial blow’, could it be another terrorist attack? Or a war? Which of our idols,  prosperity or peace, be hit this time? [RO] Şi dacă nu este o altă ‘lovitură financiară’, ar putea fi un alt atac terorist? Sau un război? Care dintre idolii noştri, pacea sau prosperitatea va fi lovit de data aceasta?

[EN] Politically speaking, we should be aware that the death of the certitudes mankind has been resting on since the end of the Cold War is unavoidable. [RO] Din punct de vedere politic, ar trebui să fim conştienţi că moartea certitudinilor pe care a stat lumea de la sfârşitul Războiului Rece este inevitabilă.

[EN] States, economies, businesses and people’s lives are no longer based on realities (work, innovation, entrepreneurship etc) but on a big lie – the world of credit. [RO] Statele, economiile, afacerile şi vieţile oamenilor nu se mai bazează pe realităţi (muncă, inovaţie, antreprenoriat etc), ci pe o mare minciună – lumea creditului.

[EN] On spiritual terms, we are haversting the fruits of the ‘paradise on earth’ we dreamed of, turning our backs to our Maker and denying Him copyrights for His Creation. [RO] În termeni spirituali, culegem fructele ‘paradisului pe pământ’ la care am visat, întorcând spatele Creatorului nostru şi negându-I drepturile de autor asupra Creaţiei Sale.

[EN] Let’s see how or science, humanist values, hedonist goals, and moral relativism will save us now! [RO] Să vedem cum ştiinţa, valorile umaniste, scopurile hedoniste şi relativismul moral ne vor mântui acum!

[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]