Din raidul meu prin inima Scoţiei (3) [From my foray into Scotland’s heartland]

Nu, nu au fost nici lupte de stradă pe aici, nici nu este vorba de urmările vreunei petreceri populare în cinstea înfrângerii Angliei la fotbal de către Scoţia (sau oricare altă echipă din lume, ceea ce oricum ar produce o bucurie considerabilă scoţienilor :). Imaginile (Edinburgh – sus, respectiv Inverness) surprind numai efectele minime ale vântului nărăvaş care biciuieşte superbul peisaj scoţian. Nu este vânt chiar toată ziua sau chiar în fiecare zi, dar atunci când bate furios, probabil că rafalele se înfig atât de tare în inimile localnicilor, încât mulţi consideră că nu şi le pot încăzi altfel decât cu halbe de bere şi whisky.

Inclusiv în zilele cu vreme superbă, complet lipsite de ger (care nu pare a exista în această parte a lumii!), rafalele pot fi uneori extrem de puternice, astfel că senzaţia că eşti luat pe sus nu mai este o simplă vorbă aruncată în… vânt. Cu tot cu cele 80 kg ale mele, plus ditamai rucsacul cu cel puţin alte 6 kg (de haine, suveniruri, gadgeturi, cărţi etc), pe North Bridge din Edinburgh erau momente când parcă eram ţinut în loc. Poate nu întâmplător parapeţii de beton ai podului respectiv (care îmi ajung până la piept) sunt unii dintre cei mai înalţi pe care i-am văzut vreodată.

[Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la/For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]