Chestii d-astea, numai la britanici (8) [Things like these, only at the Brits]

Nici nu ştii cum să numeşti lucrul acesta, excentricitate britanică sau mercantilism, dar iată o imagine din interiorul aşa-numitei Cafenele din Criptă, situată în celebra Trafalgar Square din Londra. Locul nu are nimic special, nici măcar decoraţiuni de film de groază, iar calitatea mâncării, diversitatea limitată a meniului şi preţurile nu trec de nivelul a ceea ce aş numi eu o cantină populară.

Singurul lucru bizar este că în incinta asta, parte din complexul de clădiri al bisericii anglicane St. Martin-in-the-Fields, chiar au fost îngropaţi oameni vreme de sute de ani, în vreme ce acum se poate lua un prânz la preţuri rezonabile ori să se asiste la un concert de jazz.

De mâncat, am mâncat eu fără probleme, dar la cât nu-mi place jazz-ul, jazz într-o criptă – asta chiar ar fi o experienţă extremă pe care nu veau să o încerc :-) N-aş cuteza să rostesc sentinţe despre cât de tipic britanic este localul ăsta.

Dar, în mod cert, e tipic lumii capitaliste de azi. Să laşi bunătate de criptă, cu aşa vad comercial, ca simplu loc unde strămoşii să-şi odihnească oasele ori ca muzeu şi să nu-l transformi într-o afacere profitabilă – aşa ceva nu se face!

[Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la/For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]