Wednesday 13 February 2008

Alcoolul ăsta, prietenul cel mai bun al britanicului? (2) [This alcohol, a Brit's best friend?]

Până nu te ia în braţe o studentă de 20-21 de ani beată moartă, poate că încă te mai străduieşti să fii cât se poate de galant şi să ascunzi aceste aspecte triste din viaţa englezilor, despre care, oricum, voi rămâne cu o părere foarte bună, după mai puţin de cinci săptămâni petrecute aici.

Cu voia Domnului, voi vedea curând şi cum sunt scoţienii la ei acasă. Până atunci, să povestesc puţin cum sunt englezoiacele la beţie.

Cum n-am habar cum fac cele care se îmbată prin Ibiza, Antalya sau Zakynthos (unde prietenul meu Dionysios mă asigură că există doar o singură staţiune de dezmăţ total, în rest insula fiind foarte cuminte), pot spune că cele de prin Brighton măcar se îmbată în linişte. Destule de-abia se ţin pe picioare, dar măcar rămân cu hainele pe ele şi parcă nu-s zgomotoase cum fac mulţi bărbaţi pe aici.

Aşa erau şi cele trei cu care m-am întâlnit cu două seri înainte de Valentine’s Day. Ai zice că sigur erau nasoale rău, genul ălora despre care în liceu mai auzeam sentinţa implacabilă vizavi de atractivitatea lor: “Ei, aşa, dacă-i pui o pernă pe cap, merge o dată”.

Nicidecum! Două erau măcar acceptabile, iar cea mai beată era şi cea mai frumuşică şi, indiscutabil, cea mai vulnerabilă. La vreo 90 de secunde după ce m-am aşezat lângă ele, capul acesteia din urmă era pe umărul meu.

Desigur că am devenit repede curios de spectacol, dar iniţial mă aşezasem pentru că nu pricepeam nici în ruptul capului ce mă întrebase una – voia, de fapt, o foiţă pentru a-şi face o ţigară (foarte multă lumea fumează aşa pe aici, că ţigările la pachet sunt prea scumpe).

A mai întrebat pe trei alţii după aceea şi toţi au priceput greu, dovadă că nu aveam eu probleme în a desluşi accentul unui vorbitor nativ, ci că biata fată chiar nu mai era în stare să vorbească o engleză inteligibilă. O a treia, ceva mai trează, a sosit începând să organizeze plecarea, în timp ce cea de lângă mine îşi scotocea prin poşetă după card.

Puteam face orice şi am înţeles în momentele acelea de ce sunt atâtea afişe prin campus care te avertizează că relaţiile sexuale cu cineva beat pot fi (depinde cum îl convingi pe judecător) considerate viol.

În orice caz, probabil că treaba cu consimţământul nu era greu de rezolvat, mai ales că, la despărţire, noua mea prietenă m-a luat în braţe ca pe cineva în care ar avea mare încredere, deşi eram un străin. Le-am condus până la autobuz doar să mă asigur că nu se urcă la volan bete.

Însă n-am mai avut vreme să le fac poza pe care tocmai cea mai trează îmi ceruse să le-o fac (oare asta probează ce mi-a spus fata din Londra, că numai britanicele bete se oferă să fie fotografiate?!).

Autobuzul era deja în staţie, în timp ce prietenele ei erau greu de adunat, căci, efectiv, nu reuşeau să meargă în linie dreaptă nici susţinându-se una pe alta. Arătându-mi cărţile ei din geantă, una despre Don Juan şi două pentru şcoală, am aflat şi cu ce se ocupa – studentă la filosofie în anul doi. Prietena ei care nu mai putea să ceară o ţigară – studentă la istoria artei, iar amica mea – studentă la limba şi literatura engleză.

Era de-abia ora 21:00 seara şi se aflau la vreo trei km de casă. Numai Dumnezeu ştie cum vor fi ajuns, dar bănuiesc că pentru niciun şofer de autobuz din UK nu este vreo situaţie inedită şi va fi ştiut să le ajute.

Altfel, eu nu pot să sper decât că vorba auzită de la un diplomat american acum cinci luni – “Dumnezeu are grijă de lunatici, de beţivi şi de Statele Unite ale Americii” – se potriveşte şi în cazul UK.

Adică grija Lui nu îi exclude pe aceşti britanici, dintre care tot mai mulţi îmi spun fără ocolişuri (nu am avut ocazia să aflu părerea acestor copile şi nici nu întreb oamenii, pur şi simplu reiese din discuţii) că ei sunt seculari, nereligioşi sau atei. Ba chiar aud că sunt destui localnici care nu au nici măcar aşa-zisul botez anglican.

Aici e rădăcina problemelor. Unde nu mai există noţiunea de Dumnezeu, degeaba ai umplut pereţii cu avertismente privind relaţiile sexuale la beţie sau mesaje cu schepsis care doar-doar or convinge vreun beţiv să nu se suie la volan.

La fel, degeaba dai o grămadă de bani să înveţi tinerii despre sex sigur (safe sex), pentru a reduce numărul de adolescente gravide – cel mai mare din toată Europa în UK! În zadar ţii lecţii de sex oral, că normalul este riscanttot ai printre cele mai multe avorturi din UE!

Din păcate, doar privite strict cantitativ ar fi lucrurile acestea ceva tipic britanic. De fapt, ele se întâmplă peste tot în lumea civilizată. Şi nu este deloc neimportant, cum sunt convins că îşi vor zice destui dintre cititorii mei, întrebându-se “ce l-o fi apucat pe ţăcănitul ăsta?” (pe mine), de scriu despre aşa ceva.

Nu ştiu care alt subiect este mai de viaţă şi de moarte decât relaţiile sexuale! Şi sunt sătul de ceea ce cred experţi peste experţi despre treaba asta, căci văd la ce rezultate duce ştiinţa lor – eu am pe Cine să cred!

[Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la/For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]

7 comments:

Anonymous said...

Merci ca mi-ai vizitat blogu(ri)l(e)! Sa fii tu anonimul care mi-a lasat un comment? Sper, m-am bucurat de el.

E o combinatie foarte inedita, credincios, publishing industry, UK... M-am abonat!

In ce priveste avorturile in UK, nu stiu daca sunt printre cele mai multe, dar parca oricum Romania conduce la capitolul asta, din pacate. Cred ca rata foarte mare de teenage pregnancies din UK are de a face mai mult cu lipsa unei educatii sexuale adecvate decat cu alcoolismul - sa-i vezi pe scandinavi, in special finlandezi, ce o trag la masea!

MunteanUK said...

nu pot decat sa multumesc la randul meu oricui ma citeste, fie si numai pentru "combinatia inedita" ce o reprezinta blogul meu.

altfel, nu tin mortis sa schimb convingerile cuiva, doar vreau sa clarific niste idei. eu nu cred in "educatie sexuala adecvata" de niciun fel. mai degraba cred datele care arata ca, pe cat se inmulteste folosirea mijloacelor contraceptive (ca doar la asta se refera aceasta asa-zisa educatie, nu?!), pe atat se inmultesc si avorturile. proportional cu rata de esec a primelor (nu mai zic că majoritatea sunt ele insele avortive!), creste si recursul la avorturi! cine vrea detalii, sa caute in linkurile date in alte postari.

apoi, am convingerea tot mai ferma ca, intr-adevar, consumul de alcool sporeste numarul de adolescente gravide, nu lipsa de "educatie". beau de sting si educatii, si needucatii, iar asta se intampla si in UK, si in Romania, si in Finalnda, si in Estonia, si cam pe oriunde in lume. betia (la fel ca minciuna, adulterul, lacomia, invidia etc) este o patima egal impartita la toate paturile sociale, si la cei "educati adecvat" dpvd sexual, si la aia needucati! dar pe mine nu ma intereseaza sa judec si sa condamn pe cineva, sa ma refer la care popor bea mai mult ori care isi ucide mai multi prunci. eu dezaprob pacatul in sine, nu stau sa bag vina unui pacatos ori altuia, ca doar am si eu destule ale mele de care sa ma ingrijesc.

ideea mea e ca, atunci cand esti beat pulbere, oricat de educat ai fi, nu-ti mai serveste la nimic nicio educatie, ca ai pierdut controlul asupra ta. fetelele la care m-am referit, toate studente, nici macar nu erau genul de "depravate de profesie" (a nu se intelege ca acestea merita mai putin ajutorul nostru!), ci pareau chiar foarte obisnuite. dar suficient de bete, incat in starea lor sa pateasca orice!

iata problema pe care nu o rezolva (cautand solutii "stiintifice" si refuzand ideea de Dumnezeu) Guv britanic: de ce atatia si atatia tineri (si nu numai) cetateni din UK vor sa isi piarda controlul, sa uite de sine, sa scape de dezinhibitii, sa isi umple cu "distractia" asta un imens gol interior? convingerea mea este ca toti oamenii astia vor sa umple golul din suflet generat de absenta Lui Dumnezeu! acesta e rezultatul a sute de ani in care Hristos a fost izgonit din inima localnicilor, intr-o tara ce nu s-a nascut nici anglicana, nici catolica, nici seculara - ci s-a nascut ortodoxa! in primul mileniu crestin, cand se forma poporul englez de acum si cand navaleau pe aici tot soiul de barbari, pe aici era o credinta ortodoxa curata !

Anonymous said...

Of, Doamne, cu atat mai grav daca Ortodoxia nu a fost primita cu toata inima de acesti oameni... sau a fost pierduta, ca un lucru a carui valoare nu ai cunoscut-o niciodata cu adevarat!

Nici eu nu sunt de acord ca "educatia sexuala adecvata" ar fi raspunsul la problemele adolescentilor! e aceeasi idee ca si aceea de a legaliza prostitutia-daca tot se intampla, hai sa facem noi macar conditii mai bune pentru asta! pai atunci, hai sa legalizam si crima, ca doar asta se intampla de cand lumea! Hmm... jalnic...

MunteanUK said...

draga Mihaela,

acesti oameni chinuiti de promiscuitate sexuala si alcoolism sunt dintre cei care au cea mai mare de rugaciune din partea noastra!!!

dar vezi ca noi, autosuficienti in a ne crede 'virtuosi' si 'alesi' (pt ca ne traim cat de cat credinta ortodoxa), nici pt noi insine nu ne rugam destul...

educatia sexuala si efectele ei, plus consumul de alcool excesiv si efectele sale sunt doar efectele hedonismului, care e efectul filosofiei umaniste, care s-a nascut in protestantism, care s-a nascut din erezia catolica... toate se leaga!

dar sa stii ca, intre cei care redescopera Ortodoxia aici, sunt uimiti ei insisi sa constate ca adevaratele radacini crestine ale Angliei, Scotiei, Irlandei si Tarii Galilor nu au nimic de-a face cu 95% din cartile din biblioteci (impregnate de cultura eretica), ci cu credinta crestina primara autentica, aceeasi de la Marea Neagra pana la Atlantic.

despre aceasta insa, probabil ca ar trebui sa ma refer in alte seriale, marcate cu eticheta 'Orthodoxy in the UK'.

Anonymous said...

Doar o precizare: eu nu pentru ca ma cred "virtuoasa" sau "aleasa" nu ma rog destul (pentru mine sau pentru altii), ci pentru ca imi ocup timpul cu muuulte lucruri, cu adevarat utile sau mai putin, care ma indeparteaza de la duhul de rugaciune pe care ar trebui sa il am tot timpul zilei.

De multe ori imi dau seama ca noi traim intr-o realitate, iar Domnul si viata cu El inseamna ceva cu totul diferit Lumea ofera altceva decat ne este noua folositor!!! Si e greu sa facem delimitarea, mai ales intr-o epoca a informatiei asa cum e cea in care traim noi!

MunteanUK said...

da, de la risipirea aceasta, de la ocuparea timpului cu prea multe si, adesea, prea lipsite de importanta, incepe tot raul...

nu exista nicio diferenta intre cei care nu-L stiu pe Hristos si isi umplu timpul cu betii, droguri de toate felurile si 'distractii', doar pt a-si 'anestezia' sufletele si noi, astialalti, care pretindem ca-L stim, dar ne risipim in alte chestii, ce ne-or parea inofensive si nepacatoase...

ce amagire!!! ceilalti 'nu stiu ce fac', insa noi ar trebui sa stim ce facem, asadar si raspunderea noastra va fi mai mare. Domnul sa ne ajute in a ne baga mintile in cap si in a urma sfaturi date de sfintii vremurilor noastre, precum Pr Seraphim Rose, care ne invata ca 'e mai tarziu decat credem' si ne indeamna 'sa ne grabim a savarsi lucrarea Domnului'...

...tare 'buni' mai suntem, si eu, si altul (poate si tu :( la 'vorbe', insa la fapta (de a ne aduna puterile sufletesti si a ne ocupa mai mult de ceea ce trebuie decat cele ce nu trebuie) mai avem de lucru, nu-i asa?

Anonymous said...

... de fapt, niciodata nu putem spune ca am terminat:(