Thursday 11 February 2010

Femeile în UK (16) [Women in the UK]

Un lucru care nu are cum să nu-ţi sară în ochi pe tărâm britanic este că foarte multe tinere (către 85-90% dintre şcolăriţe) poartă ştrampi negri şi fuste scurte, cât mai scurte.

Din câte am văzut, uniforma de la licee impune dresurile negre, dar cred că şi o lungime minimă a fustei, ceea ce strâneşte uneori proteste vehemente.

Fetele (susţinute uneori de mame cu tot atât de multă minte ca ele) vor cât mai scurte, profesorii cât mai decente.

Deja, într-o ţară în care avortul e la liber şi în creştere între adolescente, unde educaţia sexuală li se va băga copiilor pe gât de la şapte ani, promiscuitatea devine normă, iar alcoolismul este o problemă socio-medicală de nestăvilit

… îmi par sunt absolut hilare astfel de dezabateri pe tema: se cuvine ori nu se cuvine elevelor să poarte astfel de fuste?

De parcă buna cuviinţă ar mai conta în lumea contemporană! E legal sau nu? Atâta vrea să ştie omul de azi. Restul, chiar şi într-o ţară renumită pentru a sa British civility este irelevant!

Problema ţine de învăţământul preuniversitar, căci la studente treaba aceasta deja nu mai este o problemă fierbinte (hot issue). Numai exclusivistele universităţi private (şi scumpe!) mai au uniforme.

La cele de stat, taxele mai mici vin însoţite de o mai mare libertate vestimentară. Pe care studentele o împart – iarăşi zic eu ochiometric, fără a mă baza pe relevanţa vreunui studiu statistic în felul următor.

Pe de o parte, sunt cele care – că o fi iarnă, vară, zi obişnuită sau specială (de examen) etc – nu se pot dezlipi de ştrampii negri. Desigur, pornim de la premisa că n-or fi fiind aceeaşi pereche în fiecare zi :-)

Să fie la vreo 40% cele din această categorie. Restul optează pentru jeans sau alte soiuri de pantaloni. Rochiţele şi fustiţele (însoţite de tocuri cât mai înalte sau bocanci) sunt rezervate exclusiv pentru petreceri.

Şi la astfel de ocazii de partying unde jertfele zeului Bachus sunt regula, mai recomandabili ar fi pantalonii. S-or spala ei mai greu decât picioarele goale, dar sunt mai comozi şi mai călduroşi când cazi la margine de drum.

Foarte ciudat a mai evoluat moda în ultimul veac, încât o fată cuminte în UK mai degrabă poartă pantaloni decât fustiţie şi rochiţe, asociate cu promiscuitatea.

Nu că nu s-or găsi absolut deloc prin magazine şi din acelea mai lungi, drepte şi/sau în nuanţe sobre (de tip business – poza cinci) sau vaporoase şi înflorate (casual).

Cine caută găseşte, mai ales într-un oraş cu nenumărate posibilităţi de shopping, cum este capitala Scoţiei (Edinburgh), de unde provin toate fotografiile din acest episod.

Doar că, în mod obişnuit, alegerea este între scurt, şi mai scurt şi scurtisim. Iar reclamele numai la d-astea scurte se fac… cine a văzut vreuna la altceva?!

Evident, nici scurtimea fustei şi nici scurtimea minţii nu se pot corecta prin dispoziţie legală sau administrativă, de Big Brother sau conducerea unei şcoli. Ar trebui să rămână exclusiv la alegerea fiecăruia.

Faptul că, din pricina lumii fără-de-Dumnezeu în care trăim mulţi fac alegerile cele mai proaste este foarte trist. Însă alegerea corectă nu o poţi prescrie nimănui, ci cel mult stimula.

Tot mai multe fete vor fuste scurte şi nu-i locul aici de a deschide o discuţie cu conotaţii etice pe această temă – ce anume şi cât spune scurtimea fustei ceva despre persoana purtătoarei? – ci mă limitez a constata ceva.

Sunt unele în cazul cărora (vezi prima şi a şasea imagine, ambele contre-jour), înspre soare de poţi uita, dar la chipul lor – ba :-) Vestimentanţia lor poate ridica, în funcţie de diverse spaţii culturale şi de diferite epoci, probleme etice.

Dar nu generează o izbitoare cacofonie estetică. Pentru că sunt destule şi cele cărora fusta scurtă şi ştrampii negri nu le fac nicidecum vreo favoare.

Pur şi simplu, aceste biete fete au pierdut simţul ridicolului, care nu este decât un simptom al prăpastiei morale pe fundul căreia se află societatea în trăiesc.

[Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la/For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]

2 comments:

Theodora said...

E destul de bine pusă problema, dar nu punctul pe i. Nu lungimea fustei e importantă, ci mentalitatea care de-feminizeaza femeia prin exhibiţie excesiva. E valabil şi-n România. Si aici e de buna voie, nu e o uniforma; la fel ca pantalonii mulati.
Ai grija la unele scapari:"Dar nu generează o izbitoare cacofonie estetică. Pentru că sunt destule şi cele cărora fusta scurtă şi ştrampii negri nu le fac nicidecum vreo favoare." Adică? Altora le-ar face? Măcar pentru ochiul unui bărbat...?

MunteanUK said...

nu stiu in ce masura mi-a iesit, insa despre 'de-feminizare' (de care nu sufera doar bitanicele, evident!) a vrut sa vorbeasca, in mare masura, acest serial.

ma tot intreb si eu, ba inca n-am facut-o indeajuns:

- de ce trebuie sa fie picioarele - nu neaparat dezgolite intodeauna, ci in ciorapi negri - parte a 'uniformei' femeii contemporane?

- de ce trebuie o femeie sa-si 'puna in evidenta' ceva ce au toate si e atat de efemer si irelevant?

- de ce suntem bombardati peste tot de imaginea 'unei Eve', de la o banala cutie de bomboane, la oferte de vacanta, servicii financiare, masini, practic orice?

- de ce este un 'ideal' si cel mai convenabil job al atator femei sa fie vazute, sa fie un accesoriu, ca 'hostesses', 'asistente de platou', 'fata de la pagina nu-stiu-care'?

***

remarcabila observatia ta, care probabil ca ma vadeste a fi intr-o situatie de genul 'gura pacatosului...', 'Freudian slip' ori spune-i cum vrei :-)

desigur ca toti suntem tentati sa ne autojustificam, asadar iata ceea ce as avea eu a spune in 'apararea' mea.

anume ca 'favoarea' se referea la eventualul scop urmarit de respectivele, 'a fi ca celelalte', a se inscrie in ceea ce moravurile societatii in care traiesc descriu drept 'feminin' si/sau atragator.

or, evident ca nu-si faceau nici o favoare relativ la scopul prezumat!

altfel, desigur ca nici altora nu le face o 'favoare', ba dimpotriva, caci prin aceasta 'uniformizare' vestimentara devin obiecte...

...care indeplinesc sau nu niste 'parametri' in ochii unui barbat, care ajunge sa nu mai faca diferenta intre privirile indreptate catre femei si cele catre automobile, gadget-uri etc.

***

urmarind cum 'pun problema' si in alte episoade din acest serial, nu neg ca nu vei mai descoperi astfel de 'Freudian slips'.

scriu ca un barbat care a crescut si traieste in aceste vremuri in care ni se spala creierul cu imaginea Evei peste tot. as vrea sa fiu mai bun - si poate nu ma straduiesc destul; accept o astfel de observatie! - insa am si eu o privire 'contaminata' de valorile societatii in care traim.

sper ca nu te indoiesti de faptul ca nu impartasesc drept o 'valoare' precum cea a lumii contemporane, anume ca o femeie trebuie sa fie 'sexy', sa degaje sexualitate blah-blah-blah... e o intreaga satanica ideologie.

care lucreaza neincetat asupra mintii noastre, incepand de la cum sunt desenate femeile in manuale pana la ce se promoveaza in revistele glossy, nu mai vorbim de pornografia care invadeaza lumea publicitatii si discursul public de la TV, din Parlament chiar.

eu am incercat sa arat ca se poate vorbi cu si despre britanice si 'altfel' si despre 'altceva' decat dpvd al infatisarii...

mi-a iesit? nu mi-a iesit? ce as fi putut face mai bine?

recunosc ca au fost si destule episoade (1, 2, 8, 14 si mai ales 4) care ar putea fi privite drept 'smintitoare', caci au o imagine cu femei atragatoare.

dar in alte episoade (3, 6, 7, 9, 11, 12, 13, 15) eu zic ca am pus in discutie lucruri interesante, atata cat m-am priceput

sunt deschis la observatii si le astept cu drag, caci vad ca le faci cu buna-credinta, nu cu duh de cearta! multumiri Domnului pt astfel de cititori!