Aşa cum presupuneam eu în episodul acesta, preţul băuturilor alcoolice chiar este foarte accesibil în UK, ceea ce ar putea explica, măcar parţial, de ce atâţia tineri nu mai ştiu de altă distracţie.Explicaţia (vezi aici) ar fi foarte simplă – preţul băuturilor a ţinut pasul doar cu inflaţia, în timp ce veniturile britanicilor au crescut mult mai rapid în ultimii 20 de ani, cel puţin până acum, când recesiunea începe să le reducă tot mai mult.
În orice caz, nici această explicaţie ‘ştiinţifică’ (preţuri mai mici = accesibilitate) nu explică în niciun fel nevoia de a bea până la vomă, până a uita complet că exişti.
Cu adevărat, fericita societate consumistă, atee, politic-corectă, care promite prosperitate aici şi acum, într-un paradis terestru promis oricui munceşte şi cheltuieşte... a dat faliment.
Concepţia aberantă că fericirea înseamnă cât mai multă plăcere (ba chiar că merită să plăteşti pentru ea cu toată neplăcerea, toată mahmureala, toate riscurile pentru sănătate) este falimentară şi ea, însă societatea umanistă refuză să accepte acest adevăr.
Concepţia aberantă că fericirea înseamnă cât mai multă plăcere (ba chiar că merită să plăteşti pentru ea cu toată neplăcerea, toată mahmureala, toate riscurile pentru sănătate) este falimentară şi ea, însă societatea umanistă refuză să accepte acest adevăr.
.
Fundamentul bunăstării propăvăduite de această concepţie hedonistă este creşterea economică (adică consumul), care nu poate dura la infinit...Şi bogatul, şi săracul, şi prostul, şi deşteptul, şi britanicul sadea, şi imigrantul care prinde repede obiceiurile rele – toţi beau pe aici.
.
Se bea la bucurie (dată de vreun boom economic), se bea la necaz (adus de recesiune)... se bea pentru că oameni sunt prea legaţi de cele ale lumii de aici, ca nişte animale legate de condiţiile climatice.
Toată lumea vorbeşte de criză financiară, de recesiunea economiei reale, de creşteri de preţuri, şomaj şi de salvarea băncilor. Toată lumea vrea să salveze ceva (care oricum nu poate fi dus dincolo de moarte), dar de ce nu mai vrea nimeni să-şi salveze sufletul?
Toate miliardele din lume nu-i mai pot salva pe tinerii aceştia de ei înşişi şi de blestemul de a se fi născut într-o societate care, de vreo câteva generaţii încoace (de pe la naşterea Darwinismului), a scos de tot conceptul de Dumnezeu din mintea omului, iar pe Dumnezeul cel adevărat, pe Mântuitorul Iisus Hristos, L-a exilat de sute de ani.
[Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la/ For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]
Toată lumea vorbeşte de criză financiară, de recesiunea economiei reale, de creşteri de preţuri, şomaj şi de salvarea băncilor. Toată lumea vrea să salveze ceva (care oricum nu poate fi dus dincolo de moarte), dar de ce nu mai vrea nimeni să-şi salveze sufletul?
Toate miliardele din lume nu-i mai pot salva pe tinerii aceştia de ei înşişi şi de blestemul de a se fi născut într-o societate care, de vreo câteva generaţii încoace (de pe la naşterea Darwinismului), a scos de tot conceptul de Dumnezeu din mintea omului, iar pe Dumnezeul cel adevărat, pe Mântuitorul Iisus Hristos, L-a exilat de sute de ani.
[Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la/ For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]
|
3 comments:
Viata e in alta parte. Nu in statistici si nici macar in ceea ce vizionam, la TV sau chiar cu ochii nostri.Betivaneala asta e normala.Este, banala fuga de tine insuti si de toate minciunile care ti-au fost spuse si servite frappe. Acum ei nu stiu, nu ce s-a intamplat caci asta o simt foarte bine, cum sa intoarca timpul pentru a zdrobii mandrii marile minciuni si iluzii ce le-au fost date ca solutii. Traiesc intr-o atmosfera care le spune "ati pierdut!".
Spunea undeva parintele Cleopa ca una din invataturile sfintilor lui Dumnezeu despre diavol si despre pacat este asta:
La sfarsitul vietii(asta poate insemna oricand), la sfarsitul patimilor omului celrau este ACUZATORUL tau. El este cel ce te acuza in fata vietii, el este cel ce iti arata mizeria si imputiciunea in care, impreuna cu el, ai ajuns. Celrau, acuzatorul iti aduce in fata si-ti arata demnitatea de om, masura ta, frumusetea ta - pastrata in fundul sufletului - sinceritatea ta, ceea ce nu se minte. Si atunci deznadejdea te prinde si vai de noi caci aproape este streangul ( sticla, drogul, bolile). Tinerii hedonisti au acum cea mai mare sansa de a sta singuri si smeriti in fata Domnului. Dar au nevoie de pastori. Este poate sansa ca dreapta credinta sa ajunga la inimile lor.
Pe un site unde era o stire despre faptul ca tinerii absolventi de pastorala nu s-au inghesuit sa preia parohii din Suedia, Norvegia am cjtit urmatorul comentariu, care dupa mine zugraveste extraordinar starea de spirit a "ortodocsilor de serviciu". Suna cam asa: Cum poti sa pleci intr-o tara straina, in nord, unde atat de putini oameni vin la biserica. Printre randuri se citesc multe, nu-i asa? Si sunt tineri. Sunt de la pastorala, pregatiti sa devina PASTORI, pregatiti sa se sacrifice pentru turma lor oriunde ar fi. Dar se vede ca nu e asa.
Hristos a inviat!
Adevarat a inviat!
cu adevarat, cand esti cel mai jos cazut iti este cel mai usor sa pricepi amagirile lumii acesteia si sa-L primesti pe Hristos. dc nici acum sa nu-L primesti, atunci cand?
insa nu mai exista niciun fel de 'pastori', pt ca nu mai exista decat notiunea de Dumnezeu (si asta foarte vaga) in UK... nimeni nu mai stie de El, Adevarul-Persoana...
e f greu sa mai atragi tinerii cu pastori de tip showman, cum mai sunt preoti aznglicani cu cercei, blugi si haine 'civile'... sunt simpatici ca persoane, te pot face 'sa te simti bine' o clipa (intr-un mod mai putin daunator decat 'simtitul bine' dat de bautura si alte droguri), dar nu au har, nu lucreaza Duhul Sfant in ei, nu au Taine, nu au Preotie, nu au nimic...
cu adevarat, in aceste tari ar trebui sa se faca misionarism luat de la zero, caci bietii tineri acestia - in esenta asa de frumosi, tot facuti dupa chipul lui Hristos! - chiar traiesc mai rau decat in pustiurile sahariene...
cu toata 'civilizatia', cu toate conforturile, atractiile, oportunitatile, sansele, libertatile, drepturile etc... nimic din acestea nu poate umple pustiul sufletesc din om!
Catolicii se plangeau de scaderea vocatiei preotesti si la fel incepe si pe la noi. Insa eu cred ca nu e asta ci mai degraba o redirectionare a pastoratiei catre pragmatismul economico-psihologic. Devine, in acest cadru al libertatii sociale, o meserie gen armata care ajuta pe cel ce o exercita sa sa-si defineasca "gospodaria" si grupul favorizat. Devine o meserie de subzistenta, asistata si clientelara ca tot ce este centralizat si normat. Nu vocatia este problema ci ca cei cu vocatie nu pot ajunge ACOLO. S-a dat si se schimba libertatea pe siguranta. Si cum estul ortodox a cam fost comunist, epurat si terorizat, nici nu e greu sa inregimentezi mase pe motive economice si de decizie. Cateodata, si din ce in ce mai mult in ultima vreme, imi dau seama ca de fapt comunismul a fost creat si implementat in est IMPOTRIVA ORTODOXIEI. In occident s-a mers pe imbuibare si minciuni utopico-hedoniste iar in orient s-a mers cu ciocanul ca, nu-i asa, spiritualitatile sunt diferite. Si totul a pornit din Occident dar pe filiera ... (nu spui, popor important). Catolicismul a nascut SOCIALISMUL iar protestantismul CAPITALISMUL HEDONIST. Poftim minunatie! Si acum se cere spiritualitatii ortodoxe sa se defineasca social sa-si defineasca teologia sociala (Doamne fereste-ne de teologii astia luminati, parca viata in Biserica nu are componenta frateasca, trebuie sa se legifereze, sa se defineasca, sa se normeze). Marx si socialismul utopic este inca la putere. Evenimentul fondator al statului modern - REVOLUTIA - este eterna. si continua.
Post a Comment