Între multele ciudăţenii întâlnite prin UK, prezenta modalitate de distracţie mi se pare una dintre cele mai trăznite. N-are a face neapărat cu aversiunea mea pentru pierderea de vreme numită jocuri electronice (mai ales că aş fi ultimul om care să poată da cuiva lecţii despre cum să nu piardă vremea :-(, însă chiar că nu înţeleg ce poate fi atât de amuzant în a te juca de-a jockey-ul electronic.Poate că pentru o societate în care omul se defineşte drept consumator, iar religia sa este consumismul, nici n-ai cum să te aştepţi la mai multă imaginaţie în omorârea timpului. Iar treaba asta cu caii este doar cea mai kitschoasă între distracţiile de care poţi avea parte pe Brighton Pier, dar nicidecum singura (despre întreaga ofertă, vezi aici).
Cât de cât, îmi par de înţeles aceia care împuşcă în stânga şi-n dreapta, care se joacă de-a Michael Schumacher (e mai bine pe un monitor decât pe şosele, nu?) sau care îşi fac o vagă idee despre cum se pilotează un avion. Dar ce-o avea călăritul electronic din emoţiile pe care le aduce patima curselor de cai, de care suferă britanicii de atâta vreme?
Nu ştiu câtă senzaţie de emoţie a cursei pot da armăsarii din imagini, care păreau a avea talia mai joasă decât a unui cal adevărat, încât să-i poată încăleca cu destulă uşurinţă orice grăsan. În funcţie de dificultăţile pistei, caii aceştia de plastic parcă tremurau un picuţ, ba poate chiar se fereau de vreun obstacol, însă n-am observat nicio mişcare bruscă sau, mă rog, orice chestie palpitantă.Nici vorbă de senzaţii tari precum cele date de un taur mecanic (mechanical bull) sau de riscul de a te trânti la pământ – doar o altă găselniţă de a mai scoate ceva pounds din buzunarele unora care nu mai ştiu cum să-şi irosească vieţile. De parcă ar trebui să dai bani pentru aşa ceva…
[Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la/For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]
|
4 comments:
intradevar...asta e ca baile publice din olanda unde totul este portocaliu
poate ca in Olanda or fi optat pt culoarea asta, ca sa nu adormi in baie :) zic si eu asa, caci nu prea se pot explica rational ciudatenile de nicaieri din lume.
Intre asemenea distractie si vreo masinarie din aceea de invartit in toate directiile, asta mi se pare mai draguta:-)N-as simti teama pe care as avea-o fata de un cal adevarat. Iar pentru copii poate fi un prim contact cu calaria, o proba de interes!
Dar...tot amagire ramane. Nu cred ca ofera aceleasi senzatii ca realitatea, nu mai vorbesc de senzatii tari! Nu mi se pare ca ar ajunge la asa ceva.
Munteanuk si nu numai baile sunt portocalii...tine de povestea cu filip de orania...e ff imp culoarea pt ei
Post a Comment