Ce ar mai surâde încântaţi distribuitorii şi fanii Pepsi, dacă regula stabilită (prin vot şi toate blah-blah-urile democratice, evident :-) de către studenţii de la University of Sussex (US) privitoare la unităţile comerciale ale Uniunii Studenţilor (USSU). Din 2005, în barurile, cantinele şi prăvăliile gestinate de USSU nu mai este voie să se comercializeze vreun produs al Coca-Cola!Cumva pentru că toate chimicale alea ar fi dăunătoare sănătăţii? Sau pentru a promova băuturile cu mai multe ingrediente naturale? Sau licorile prea puţinilor producători locali din UK?
Ei aş! Mai ceva ca unele naţiuni arabe – unde Pepsi era iubit odinioară doar pentru că, chipurile, n-ar avea de-a face cu imperialismul american, al cărui simbol rămâne Coca-Cola – şi studenţii de la US au luat o decizie politică pentru a interzice băuturile acestei companii!
Aşa cum se vede în anunţul reprodus în cea de-a doua imagine, Coca-Cola este acuzată de legături cu grupările paramilitare din Columbia şi uciderea unor muncitori sindicalişti, dar şi că extrage prea multă apă din subteran pentru unităţile sale de îmbuteliere din India, lucru care ar pune periclita mediul de viaţă al localnicilor! Tare motivaţia pentru un boicot, n-am ce zice!
Nicio vorbuliţă despre potenţiale efecte dăunătoare asupra sănătăţii, despre riscul consumului în exces şi alte chestii d-astea. Hedoniştii studenţi de la US – dintre care mulţi, de ar fi să iasă în stradă în problema avortului, ar manifesta pentru sacralitatea acestui drept la ucidere, nu pentru sacralitatea vieţii omuleţilor nenăscuţi! – au rămas impresionaţi de suferinţele săracilor columbieni sau indieni…
Înduioşătoare ipocrizie, tipic britanică i-aş zice, pentru că se înscrie în linia isteriei legate de încălzirea globală – să combatem un adversar amorf şi atotprezent, dar nicidecum răul din noi înşine! În aceleaşi prăvălii unde este interzisă Coca-Cola*** găseşti oricând zeci de litri de alcool! Or, aceasta este o adevărată problemă a tineretului britanic.Să salvăm planeta, nu sufletele proprii, să iubim aproapele de cât mai departe (din Columbia, din India…), iar pe ce-l de alături doar să-l tolerăm, că aşa e politically correct, nu-i aşa? În rest, să ne simţim bine, că de aceea suntem studenţi! Este perfect democratic să decidem interzicerea Coca-Cola, însă mă tem că orice încercare de a restricţiona accesul la alcool în campusuri ar fi receptată ca un atentat antidemocratic.
Ce uşor e să lupţi cu răul teoretic şi îndepărtat (practicile abuzive ale Coca-Cola, despre care se poate citi aici sau aici) şi ce greu pare să-ţi deschizi ochii pentru a vedea răul concret şi de aproape, în care te complaci!
Ce confortabil este să lupţi cu răul pe care îl fac alţii (corporaţiile multinaţionale, politicienii, bogaţii – ceilalţi în general) şi ce incomod e să te lupţi cu ale tale: trufia, lăcomia, lenea, indiferenţa, desfrânarea, judecarea semenilor…
*** NOTĂ: Pentru a nu fi acuzat că aş fi fan al Coca-Cola, mărturisesc că n-am mai pus nicio picătură din această licoare pe limbă de pe 22 septembrie 2007 (ziua în care l-am văzut pe Barack Obama la o întrunire electorală, în Creston, Iowa!) şi că nici nu mi-a plăcut vreodată prea mult băutura respectivă. Când şi când, mai gust eu chimicale d-astea, dar numai de la rivalii de la Dr Pepper :)
[Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la/For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]
|
No comments:
Post a Comment