[EN] A few wonders from the UK / [RO] Câteva minunăţii din UK (21)

[EN] Like millions of tourists before (and probably after) me, I didn’t see Nessie from the banks of Loch Ness. Of course, this didn’t surprise me :-)

[RO] Asemenea milioanelor de turişti înainte (şi probabil după) mine, n-am văzut-o pe Nessie de pe malurile Loch Ness. Desigur, aceasta nu m-a suprins :-)

[EN] On the other hand, a pleasant surprise was to find about St. Columba and the birth of (Orthodox) Christianity around this mysterious loch.

[RO] Pe de altă parte, o surpriză plăcută a fost să aflu despre St. Columba şi naşterea creştinismului (ortodox) în jurul acestui misterios lac.

[EN] It seems that even this Urquart Castle has to do with Christianity – it was built in the 1200s (ruined since 1692) very likely on the place where St Columba baptised a Pictish nobleman.

[RO] Se pare că şi acest Urquart Castle are de-a face cu creştinismul – a fost construit în anii 1200 (ruinat din 1692) foarte probabil pe locul unde Sf. Columba l-a botezat pe un nobil de-al picţilor.

[EN] Very old, after having lived a virtuous life to the extent a pagan knew what goodness is, Emchath was on his deathbed when he was baptised.

[RO] Foarte bătrân, după ce a trăit o viaţă virtuoasă în măsura în care un păgân ştia ce este bunătatea, Emchath era pe patul de moarte când a fost botezat.

[EN] Good (irreligious, ‘re-paganised’) people like their Pictish ancestor still live around Loch Ness today. May the Lord open their way to Him!

[RO] Oameni buni (nereligioşi, ‘re-păgânizaţi’) precum strămoşul lor pict locuiesc încă în jurul Loch Ness astăzi. Fie ca Domnul să le deschidă o cale către El!

[EN] The pictures in this 21st episode were take along… – Loch Ness, Scottish Highlands.

[RO] Fotografiile din acest al 21-lea episod au fost făcute de-a lungul… – Loch Ness, Scottish Highlands.

[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

[EN] A few wonders from the UK / [RO] Câteva minunăţii din UK (16)

[EN] Another fascinating spot of Scotland where I would have liked to get to is the Isle of Iona, the little island from where Sf. Columba spread Christianity to the Northern parts of Great Britain, in the latter half of the 500s.

[RO] Alt punct fascinant din Scoţia unde mi-ar fi plăcut să ajung este mica insulă Iona, de unde St. Columba a împrăştiat Creştinismul în părţile de nord ale Marii Britanii, în a doua jumătate a anilor 500.

[EN] Thanks to these photos offered by a sister in Christ – Natalia Chechina, a PhD student dealing with some very difficult sciences (for me at least :-) in Scotland – all my readers can take a virtual trip to this island.

[RO] Mulţumită acestor imaginil oferite de o soră în Hristos – Natalia Chechina, doctorandă care se ocupă cu nişte ştiinţe foarte dificile (cel puţin pentru mine :-) în Scoţia – toţi cititorii mei pot să facă o călătorie virtuală către această insulă.

[EN] As well as in the autumn of 2009, and the spring of 2010, Orthodox believers from all over the UK are due to gather on the island at the end of this month, to spend a ‘week of tranquility’.

[RO] La fel precum în toamna lui 2009 şi primăvara lui 2010, credincioşi ortodocşi din întreaga UK trebuie să se adune pe insulă la sfârşitul acestei luni, pentru a petrece ‘o săptămână de linişte’.

[EN] Iona lies 1.6 km from the Isle of Mull, the 4th largest island near Great Britain. Almost barren, the island has only some 120 permanent residents, yet it keeps attracting pilgrims, as it is on of the cradles of Scottish Christianity (there’s also another).

[RO] Iona se află la 1.6 km de Isle of Mull, a 4-a cea mai mare insulă lângă Marea Britanie. Aproape pleşuvă, insula are doar vreo 120 de rezidenţi permanenţi, dar continuă să atragă pelerini, căci este unul dintre leagănele Creştinătăţii scoţiene (mai e şi altul).

[EN] For the purpose of reviving interest in Iona and its abbey, an ecumenical community was established in 1938 by a Church of Scotland minister. I don’t know anything about it; I just hope it’s nothing like the Taizé community’s “spring of ecumenism” supported by the Vatican.

[RO] Cu scopul de a reînvia interesul faţă de Iona şi mănăstirea ei, o cominitate ecumenică a fost stabilită în 1938 de către un pastor al Church of Scotland. Nu ştiu nimic despre ea; doar sper că nu este nimic precum “primăvara ecumenismului” a comunităţii Taizé, susţinute de Vatican.

[EN] This blog makes no secret of the fact that I believe in One Church, and I don’t support ideas of ‘reconcilation’ between several ‘churches’. As long as there is only One Truth, not several ‘bits of truths’, it’s a matter of accepting it.

[RO] Acest blog nu face un secret din faptul că eu cred într-O Biserică şi că nu susţin idei de ‘reconciliere’ între mai multe ‘biserici’. Câtă vreme este doar Un adevăr, nu mai multe ‘bucăţele de adevăruri’, este o chestiune de a-l accepta.

[EN] However, Orthodox Christians shouldn’t live reclusively, cutting ties to other Christians, and pointing accusing fingers at them. They are not ‘guilty’ for having been born within a heretical tradition, nor are we ‘virtuous’ just because the Orthodox Church dogma is flawless.

[RO] Totuşi, creştinii ortodocşi nu ar trebui să trăiască în izolare, tăind legăturile cu alţi creştini şi îndreptând către ei degete acuzatoare. Ei nu sunt ‘vinovaţi’ de a se fi născut în interiorul unei tradiţii eretice, nici noi nu suntem ‘virtuoşi’ doar pentru că dogmele Bisericii Ortodoxe sunt fără cusur.

[EN] The Church is holy (perfect), while most of us are not. On the contrary, assuming that the true Church could automatically shield us from sins, we going from bad to worse, often missing the essence of Orthodoxy.

[RO] Biserica este sfântă (perfectă), pe când cei mai mulţi dintre noi nu suntem. Dimpotrivă, presupunând că Biserica adevărată ne-ar putea adăposti în mod automat de păcate, ajungem din mai rău în mai rău, adesea ratând esenţa Ortodoxiei.

[EN] How many Orthodox people aren’t either ignorant of their faith, easily willing to mix it with heretical beliefs, either irrationally intrasigent? If only we all had the love of St. Columba (or other saints) for the pagans to whom he was bringing the Word 15 centuries ago!

[RO] Cât de mulţi ortodocşi nu sunt, fie ignoranţi faţă de credinţa lor, cu uşurinţă doritori să o amestece cu credinţe eretice, fie iraţional de intransigenţi? De-am avea cu toţii dragostea Sf. Columba (sau a altor sfinţi) pentru păgânii cărora le aducea Cuvântul acum 15 secole!

[EN] God willing, I hope that the Orthodox believers soon travelling to Iona will know how to hold on to the integrity of their faith, while sharing the truthfulness of it through genuine peace and joy, as skilfully crafted speeches, nor diatribes ever won anyone’s heart.

[RO] Cu voia Domnului, sper ca credincioşii ortodocşi care vor călători curând spre Iona vor şti cum să se ţină de integritatea credinţei lor, în timp ce vor împărtăşi deplinătatea adecărului ei prin adevărată pace şi bucurie, căci discursurile iscusite şi diatribele nu au câştigat vreodată inima cuiva.

[EN] The pictures in this 16th episode were taken on the… Isle of Iona, off the West coast of Scotland. [RO] Fotografiile din acest al 16-lea episod au fost făcute pe… Insula Iona, în largul coastei vestice a Scoţiei.

[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

Ortodoxia în Scoţia (8) [Orthodoxy in Scotland]

Cine vrea şi poate să petreacă o săptămână (26 septembrie – 2 octombrie 2010) pe insula Iona din vestul Scoţiei, alături de nişte oameni minunaţi (spun despre câţiva pe care îi cunosc personal) să răsfoiască paginile acestui site!

Cum sigur v-aţi prins deja, nu este vorba de cine-ştie-ce aventură trăznită pe o insuliţă scoţiană, ci de o săptămână de linişte, pe urmele Sf Columba, despre care am scris şi eu un pic.

De-aş putea, mi-ar plăcea să spun de pe acum un DA răspicat invitaţiei. Practic, oricând mi-ar plăcea să ajung din nou în Scoţia.

Din păcate, nu este cazul, dar poate că alţii – cu o viaţă mai puţin încărcată şi haotică decât se arată a fi a mea de câteva luni încoace – vor putea să-şi planifice această excursie… de odihnă (duhovnicească), dar şi de cunoaştere a Ortodoxiei din Scoţia.

Efectiv, îmi pare că viaţa Bisericii din Scoţia a înflorit de-a dreptul de când am avut eu prima atingere cu ea, mai ales în componenta ei românească.

Câteva imagini şi mărturii despre cum a fost la o întâlnire similară din toamna lui 2009, respectiv din primăvara lui 2010, poate că vor da mai multe lămuriri.

[Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la /For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]

Ortodoxia în Scoţia (7) [Orthodoxy in Scotland]

Primul lucru pe care l-am aflat despre Ortodoxia scoţiană, cu puţin înainte de a lua parte la prima Sfânta Liturghie, avea să aibă legătură cu…

....monstrul din Loch Ness – un personaj de care începusem un pic să fiu sătul, deşi eram doar în a patra mea zi pe tărâm scoţian.

Aşa cum, dintr-un capăt în altul al României, dai peste obiecte cu Dracula în orice prăvălioare cu suveniruri, şi în Scoţia nu lipseşte un astfel de ‘pseudo-simbol naţional’ (nu ştiu cum să-i zic exact).

Nu ştiu ce preţ or pune scoţienii pe un asemenea simbol, dar pesemne că turiştii sunt atraşi de monstrul acesta a cărui înfricoşătoare reputaţie are cu mult peste cei 75 de ani, de când a devenit un mit al secolului 20.

Mi se păreau deja obositoare povestioarele acestea un pic isterice, când primul prieten de aceeaşi credinţă pe care mi l-a adus Dumnezeu în Scoţia mi-a arătat ceea ce se pomeneşte a fi fost locul izvorul Sfântului Columba.

Acest loc care aminteşte de Sf. Columba se află la Invermoriston, aproape de Fort Augustus – localitate cu mai puţin de 650 de locuitori, unde se află o capelă ortodoxă, deşi se mai ţin Liturghii, din când în când, şi în alte locuri din Scottish Highlands.

.

Mica aşezare (cu nume oarecum pompos, care îţi creează aşteptări, nu?) purta odinioară numele Kilchumein, adică ‘chilia lui Cumein’, (scris şi Chumein sau Cumeine – vezi ultima imagine), un Sfânt ucenic al Sf. Columba.

După toate balivernele hiperbolizate de o lume flămândă de poveşti uşor de servit turiştilor – iar scoţienii sunt buni să vândă altfel de istorioare (vezi aici sau aici) – în sfârşit, am auzit o relatare credibilă.

Evident, n-ar fi credibilă pentru cei gata să creadă orice trăznaie (chipurile, dovedită ştiinţific!), dar să refuze Adevărul. Mie mi-a fost destul să ştiu că, până acum vreo 1,500 de ani, o fioroasă creatură acvatică îi teroriza într-adevăr pe locuitorii acestor meleaguri.

Balaurul avea să le dea pace oamenilor numai după ce Sf. Columba (venit din Irlanda şi pusnicind o vreme în insula Iona, din vestul Scoţiei) l-a supus, nu prin vreo luptă spectaculoasă, ci prin numele Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Tradiţia despre viaţa sfântului spune că, în timpul uneia din călătoriile misionare ale Sf. Columba a avut trebuinţă să traverseze Loch Ness, dar chiar când a ajuns pe malurile sale a întâlnit nişte oameni care îl îngropau pe un confrate de-al lor ucis de balaur.

.

Relatările potrivit cărora monstrul l-a înecat pe cel ucis (şi nici cadavrul nu i s-ar mai fi găsit, dacă oamenii care acum îl duceau la groapă nu ar fi încercat să-l salveze), nu l-au descurajat pe Sf. Columba. Şi nici pe ucenicul său, Lugbe, care a primit o ascultare pe care mulţi ar fi şovăit să o îndeplinească.

Sfântul i-a spus să traversere râul înotând şi să aducă o barcă de pe celălalt mal. “Nebunie curată”, şi-or fi zis cei care îşi plângeau prietenul mort, dar Lugbe nu s-a descurajat nici când balaurul s-a apropiat de el, gata să-l înghită.

De pe mal, Sf. Columba a ridicat mâna, imperturbabil. Făcând semnul Sfintei Cruci, i-a poruncit, în numele Domnului şi Dumnezeului său Iisus Hristos, să se întoarcă în adâncuri fără să-l tulbure pe Lugbe.

Creatura s-a supus, lucru ce i-a cuprins de uimire pe localnicii din neamul picţilor care îi mai văzuseră pe mulţi de-ai lor răpuşi de monstru. Graţie acestei minuni, Sf. Columba nu a avut prea mult de trudit, pentru a-L face cunoscut pe Dumnezeul Cel Adevărat prin Scottish Highlands.

La 14-15 veacuri de atunci, o bună parte din veniturile celor care locuiesc pe malurile Loch Ness depind în bună măsură de câte paie se pun pe vâlvătaia iscată de brand-ul Nessie – numele comercial dat creaturii din adâncuri.

.

Ca afacere, nu pot să zic că nu este simpatică. Oare numai atât să reţină urmaşii picţilor şi scoţilor – groaza strămoşilor lor, dar nu şi bucuria venirii din întuneric la Lumină?

Poate sunt prea sensibil, dar eu zic că este trist să vezi cum această Nessie nu a mai reţinut decât un ciot de mit, din care Sf. Columba (pe care l-am remarcat tot ca brand pe ici pe colo) lipseşte. Tot atâta legătură mai are Nessie cu Sf. Columba, cât Santa Claus cu Sf. Nicolae…

Cam tot la acelaşi nivel tinde să se reducă legătura dintre Church of Scotland şi Church of England cu Iisus Hristos, în numele Căruia pretind că mai vorbesc.

.

El nu este mai mult decât un personaj (încă pozitiv, dar nu pentru toţi britanicii aflaţi în plin proces de decreştinare!) sau concept (într-o ciorbă de concepte politic corecte).

M-am bucurat să văd că ortodocşii de pe aceste meleaguri încearcă încă să reînnoade legătura cu Sfinţii care au adus creştinismul în Scoţia şi că am putut (cât mi-a permis vocea mea măgărească) să cânt şi eu troparul Sf. Cumein, chiar de ziua lui.

[Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la/For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]

Ortodoxia în Scoţia (5) [Orthodoxy in Scotland]

Fiind binecuvântat de Dumnezeu cu străbaterea atâtor şi atâtor locuri din Scoţia (a se vedea aici şi aici o trecere în revistă a lor), am căutat să aflu care ar fi legătura dintre Sf. Apostol Andrei, cel dintâi chemat şi aceste meleaguri.

Cum se face că ţara asta îl are drept Patron Saint (cum zic ei) pe cel pe care noi îl considerăm Ocrotitorul României?

Ce poate lega ţinuturile acestea (Kingdom of Fife), aşa îndepărtate geografic de Ţara Sfântă şi locurile pe unde a propovăduit Apostolul, dar – după cum arată seculara Scoţie de astăzi – şi aşa de îndepărtate duhovniceşte de credinţa adevărată?

Şi nu vreau să zic departe de noi, cei ce ne-am crede (prea adesea fără temei în faptele noastre) ‘buni ortodocşi’, ci… foarte departe de însăşi tradiţia acestei ţări, care s-a născut ortodoxă.

Aici, creştinismul nu a fost adus de iezuiţi (ca în America de Sud), nici de puzderia de secte protestante ce au colonizat America de Nord, nici de penticostali, precum în rândul unor cetăţeni români mai închişi la culoare :-), ci de neobosiţi urmaşi ai Sf. Apostoli, precum Sf. Rule sau Sf. Columba.

La fel cum apostolatul Sf. Andrei avea să înduplece inimile sciţilor şi dacilor, urmaşi de-ai săi de peste veacuri aveau să înmoaie (exclusiv prin puterea Cuvântului pe Care Îl propovăduiau) inimile triburilor celtice de pe aceste tărâmuri nordice, odinioară margine a lumii cunoscute.

Cum oricine cere ia; şi cel ce caută găseşte, am aflat că legătura Sf. Andrei cu Scoţia o reprezintă faptul că o parte din moaştele sau au ajuns pe aceste meleaguri, mai precis în actuala localitate St Andrews.

Cu numai 18,000 locuitori astăzi (şi, probabil, niciodată mai mulţi), orăşelul are o bogată tradiţie academică (prima univesitate scoţiană, din 1413, şi a treia britanică, după Oxford şi Cambridge), iar până la Reforma Scoţiană a fost capitala (adevăratei) Biserici Scoţiene.

Aceasta era parte a unicei Biserici a lui Hristos, nu ceea ce avea să devină mai târziu Church of Scotland, această ‘instituţie’ la care aderă, formal (prin răspunsurile din sondaje) 42% dintre scoţieni, dar în fapt, membri înregistraţi nu-s mai mulţi de 12% din populaţia ţării. Iar câţi din aceştia din urmă (489,000 oameni) or fi practicanţi... greu de zis.

Pe aceste meleaguri, St. Rule (Regulus) a adus o pare din moaştele Sf. Andrei, mai înainte ca Sf. Împărat Constantin să mute trupul sfântului la Constantinopol, pe la anul 345 d.Hr. O altă legendă spune că osemintelele sfinte ar fi ajuns în această cadedrală la anul 733, aduse de St. Acca, Episcop de Hexham.

Oricum ar fi fost (rezumatul celor două legende – aici), e clar că moaştele au fost aduse în Scoţia încă dinainte de Marea Schismă, pe când şi prin aceste pustii ţinuturi nordice, şi prin cetăţile bizantine, era aceeaşi Ortodoxie curată.

Din păcate, după sângeroasa Reformă Scoţiană, avea să fie lăsată în paragină şi Catedrala Sf. Andrei din St Andrews (ale cărei rămăşiţe se pot vedea în imaginile de faţă), până atunci cea mai înaltă clădire din Scoţia. Odată cu distrugerea edificiului, însoţită de masacre de-o parte şi de cealată, între protestanţi şi catolici, se pare că şi moaştele Sf. Andrei au fost distruse de către reformişti cu o furie diabolică, asemănătare celei a iconoclaştilor.

Astăzi, pe lângă amintirea Apostolului rămasă pe steagul scoţian (de unde a fost preluat şi pe cel britanic – Union Jack), amintirea lui o mai ţine această Zi naţională a scoţiei, şi câteva tradiţii asemănătoare celor româneşti...

...pe care le mai înregistrează culegerile de istorioare folclorice, nu ştiu dacă şi memoria scoţienilor contemporani.

De pildă, dacă, în ajunul zilei de 30 noiembrie, o fată aruncă un pantof şi acesta cade cu vârful spre uşă, într-un an se va mărita şi ‘va ieşi din casă’.

Sau, dacă este destul de iscusită, încât să cureţe coaja unui măr fără să o rupă, aruncă acea coajă, şi ea negreşit va cădea în forma literei cu care începe numele viitorului soţ :-)

Dincolo de aceste superstiţii, exista odinioară prin Scoţia şi convingerea simplă că doar prin rugăciune către Sf. Andrei o fată nu va rămâne nemăritată.

Apoi, sunt convins că un praznic minunat se va fi săvâşit la Comunitatea Ortodoxă Sf. Andrei din Edinburgh, unde scoţieni de baştină, plus venetici (englezi, greci, români, sârbi etc) vor fi dat toată cinstea cuvenită Apostolului cel dintâi chemat de Mântuitorul nostru.

[Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la/For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]