[EN] Every 99 years… / [RO] La fiecare 99 de ani…

[EN] Almost every 99 (+/- a few) years, something significant has been setting the world on fire over the centuries. [RO] Aproape la fiecare 99 (+/- câţiva) ani, ceva semnificativ a aruncat lumea în flăcări de-a lungul secolelor.

.

[EN] Many suspect me of being a conspirationist and may wonder where did I get this wacky ideas from. [RO] Mulţi mă suspectează că sunt un conspiraţionist şi s-ar putea întreba de unde am aceste idei năstruşnice.

.

[EN] I just noticed this… curiosity, made some subractions and searched for historical data. [RO] Eu doar am observat această... curiozitate, am făcut nişte scăderi şi am căutat date istorice.

.

--- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- ---

.2013 - 99 = 1914

[EN] The beginning of the First World War (1914-1918) that would bring the end of three empires and the rise of the USSR. [RO] Începutul Primului Război Mondial (1914-1918) care va aduce sfârşitul a trei imperii şi ridicarea URSS.

1914 - 99 = 1815

[EN] The End of Napoleon Bonaparte’s adventure and the beginning of the Perfidious Albion’s supremacy known as Pax Britannica. [RO] Sfârşitul aventurii lui Napoleon Bonaparte şi începutul supremaţiei Perfidului Albion cunoscută drept Pax Britannica.

1815 - 99 = 1716

[EN] The battle of Petrovaradin, one of the first nails in Ottoman Turkey’s coffin. [RO] Bătălia de la Petrovaradin, unul dintre primele cuie în coşciugul Turciei Otomane.

1716 - 99 = 1617

[EN] The fervent counter-reformist Ferdinand II is elected King of Bohemia and The Thirty Years War begins the following year. [RO] Ferventul contra-reformist Ferdinand al II-lea este ales Rege al Boemiei şi Războiul de Treizeci de Ani începe anul următor.

1617 - 99 = 1518

[EN] The Treaty of London marks the first attempt of European Integration and building a lasting peace of the continent. [RO] Tratatul de la Londra marchează prima încercare de Integrare Europeană şi edificare a unei păci durabile pe continent.

1518 - 99 = 1419

[EN] Western Europe was caught in the Hundred Years War, and the Hussite Wars would break after Jan Hus’ execution in 1415. [RO] Europa de Vest era prinsă în Războiul de O Sută de Ani, iar Războialele husite vor izbucni după execuţia lui Jan Hus în 1415.

1419 - 99 = 1320
[EN] France is confronted with the so-called Shepherds’ Crussade, a chaotic anti-nobility and antisemitic movement. [RO] Franţa se confruntă cu aşa-zisa Cruciadă a Ciobanilor, o haotică mişcare anti-nobiliară şi antisemită.

1320 - 99 = 1221

[EN] The Mongols begin their conquest of Central Asia, killing one million people in Merv (ancient Persian city) that year. [RO] Mongolii încep cucerirea Asiei Centrale, ucigând un milion de oameni la Merv (străvechi oraş persan) în acel an.

1221 - 99 = 1122

[EN] Byzantine forces under Emperor John II Komnenos defeat the Pechenegs which would disappear from history. [RO] Forţele bizantine de sub comanda Împăratului Ioan al II-lea Comnen îi înving pe pecenegi care vor dispărea din istorie.

1122 - 99 = 1023 - 99 = 924 - 99 = 825 - 99 = 726

[EN] Byzantine Emperor Leon III Isaurus bans the worship of icons, thus the iconoclastic rage begins. [RO] Împăratul bizantin Leon al III-lea Isauricul interzice cinstirea icoanelor şi astfel începe furia iconoclastă.

726 - 99 = 627

[EN] The founder of Islam, Muhammad, creates a confederation of tribes in today’s Saudi Arabia and his beliefs spread in the area. [RO] Fondatorul islamului, Mahomed, creează o confedereaţie de triburi în Arabia Saudită de azi şi credinţele sale se răspândesc în zonă.

528 - 99 = 429 - 99 = 330

[EN] Emperor Constantin the Great moves the capital of the Roman Empire to Constantinople. [RO] Împăratul Constantin cel Mare mută capitala Imperiului Roman la Constantinopol.

330 - 99 = 132 - 99 = 33

[EN] Some scholars consider the year 33 AD as the year the Crucifixion, while all agree to place it sometime in the years 30-36. [RO] Unii cercetători consideră anul 33 AD drept anul Crucificării, în timp ce toţi sunt de acord să o plaseze cândva între anii 30-36.

[EN] As long as, since then, we know that Christ is Risen!, there are reasons for hope, no matter what world cataclysm awaits us. [RO] Câtă vreme, de atunci încoace, ştim că Hristos a înviat!, sunt motive de speranţă, indiferent ce cataclism mondial ne aşteaptă.

[EN] As for something bad happening that year – a grave financial crisis erupted in Rome, leaving many aristocrats bankrupt. [RO] Cât despre ceva rău petrecut în acel an – o gravă criză financiară a izbucnit la Roma, lăsând faliţi mulţi aristocraţi.

--- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- ---

1914 + 99 (+1) = 2013/2014

[EN] What next? [RO] Ce urmează?

[For all the posts on this blog go to/Pentru toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

UK’s Prince of Wales, the future Charles III of Romania? [Prinţul Ţării Galilor al UK, viitorul Carol al III-lea al României?]

UK’s current Prince of Wales – let there be no room for confusion, I am refering to Charles Philip Arthur George, the first son of HM Queen Elizabeth II, father of Prince William and Prince Harry :-) – could be the future King of Romania, crowned as Charles III.

Believe it or not, this is one the hottest media topics in Romania these days! As if this country stood serenely above the economic turmoil engulfing the rest of the EU and the planet, and had plenty of time to indulge in political phantasms.

The likelihood – or imminence (?!) – of Romania’s return to monarchy under UK’s Prince of Wales has been intensely discussed in for the past ten days, since Romania’s former King, Mihai I, gave a speech in the Romanian (republican!) Parliament.

As long as Greece’s Prime Minister appears to have gone crazy, hordes of lunatics think of themselves as ‘occupying’ New York City’s Wall Street, and all sorts of nobodies get the chance to have their meteoric planetary celebrity (as defined by Andy Warhol) in our times,  why would the idea of a Romanian King of British stock sound preposterous?

Not only that the idea itself is not crazier than the mad times we are going through; the sly disseminators and the (maybe not so wise :-) supporters of this political Utopia have many (albeit illusory) arguments to feed the debate.

First and foremost, they invoke Prince Charles’ great fondness for Romania and especially for Transylvania (of which I’ve already written on this blog).

There’s hardly any doubt that His Royal Highness (HRH) is passionate about these lands, although, like it sits well with all blue-blooded characters, he’s interested in a lot of other things (I listed many of his interests in a comment to this post).

He’s a relentless supporter of Romania, and – compared to the image of Romanian political leaders, seen as corrupt, self-interested and rapacious traitors – Prince Charles benefits from a Messianic allure.

What if he could mend the broken political establishment of Romania? Couldn’t HRM put out all petty disputes, call to order the daily ‘political circus’, and unite the catastrophically disuntited and depressively disgruntled Romanians around his throne?

What if he could restore the dignity of a nation so badly seen among the other 26 EU or 27 NATO ‘sisters’?

What if, under his supposedly enlightened reign, Romania could be reunited with (the Republic of) Moldova, in defiance of Russia, our archenemy?

This is what some (I don’t know how many) ‘fans’ of Charles (and of the whole monarchic Utopia) could think, claiming that he deserves to be king more than any of the presidents of Romania had deserved their title.

Reading the (pretty long – thus apparently well documented :-) original article on this ‘Charles III issue’ can be an interesting intelectual experience, offering some valuable insights on how Romanians are.

Maybe only one article (nor the scores of opinion columns about it) couldn’t prove how mad and how feasible this Utopia is. However, given these completely insane times, no one should believe that the unthinkable will forevermore remain impossible.

Anyway, let us always bear in mind a witty bit about Romania (already shared with my Romanian readership) that I have learned in the UK from a keen observer of Romanian realities:

“If rumours and conspiracies could be exported, Romania would be the richest country in the world.”

[For all the posts on this blog go to/Pentru toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

[EN] No comment / [RO] Fără comentarii (15) – Death on TV / Moartea la TV

[EN] September 11, 2001 – I won’t get into speculations about who (Osama bin Laden or others?!) did it. [RO] 11 septembrie, 2001 – nu voi intra în speculaţii despre cine (Osama bin Laden sau alţii?!) a făcut-o.

[EN] Thanks to explosion of information technology in the past decade, we have had access to all versions of the story. [RO] Datorită exploziei tehnologiei informaţiei în ultimul deceniu, am avut acces la toate versiunile poveştii.

[EN] The official one (here, here, here, here) + the alternative one (here, here, here, here). [RO] Cea oficială (aici, aici, aici, aici) + cea alternativă (aici, aici, aici, aici).

[EN] Adhering to one or the other is more a matter of faith than one of reason: “Having eyes, see ye not?” [RO] A adera la una sau la alta este mai mult o chestiune de credinţă decât de raţiune: “Ochi aveţi şi nu vedeţi?”

[EN] My pics from around Ground Zero have a different aim... [RO] Pozele mele din jurul Ground Zero au alt scop...

[EN] ...to show how Americans know to remember the departed from among them. [RO] ...să arate cum ştiu americanii să-şi amintească de cei plecaţi dintre ei.

[EN] To some, it’s probably ridiculous how Americans use teddy bears and other toys… [RO] Pentru unii, probabil că este ridicol cum americanii folosesc ursuleţi de pluş şi alte jucării…

[EN] I see it as a sort of consumerist requiem – but don’t take it pejoratively! What else could be done in an ultraconsumerist society do?! [RO] Eu o văd ca pe un soi de parastas consumist – dar nu o luaţi în sens peiorativ! Ce altceva s-ar putea într-o societate ultraconsumistă?!

[EN] It’s all so typically American, and so moving after all. [RO] Totul este atât de tipic american şi de mişcător până la urmă.

[EN] So are the pics of the dead on ad hoc memorials – similar to the way Americans adorn their fridges with images of dear ones. [RO] Precum sunt şi pozele celor morţi pe memorialele ad hoc – similare felului în care americanii îşi decorează frigiderele cu imagini ale celor dragi.

[EN] Finally, it’s worth observing how untouched by the tragedy remained the little graveyard across Ground Zero. [RO] În fine, merită observat cât de neatins de tragedie a rămas micul cimitir de vizavi de Ground Zero.

[EN] To the dead, it doesn’t matters who did it, nor do they need ideological explanations about why it happened. [RO] Pentru cei morţi, nu contează cine a făcut-o, nici nu au nevoie de explicaţii ideologice despre de ce s-a întâmplat.

[EN] If only we’d see death on TV remembering that any second we could be next! We’d be on the narrow path to sainthood! [RO] Măcar de-am vedea moartea la TV amintindu-ne că în orice secunde am putea urma! Am fi pe calea strâmtă către sfinţenie!

[EN] From this perspective, we’re the most privileged human beings in history – we see death (our only certitude) every day. [RO] Din această perspectivă, suntem cele mai privilegiate fiinţe umane din istorie – vedem moartea (singura noastră certitudine) în fiecare zi.

[EN] Therefore, how come we the most reckless people that ever lived on the face of the earth? [RO] Aşadar, cum se face că suntem cel mai probabil cei mai nesăbuiţi oameni care au trăit vreodată pe faţa pământului?

[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

[EN] No comment / [RO] Fără comentarii (13) – Nowhere to hide / Nicăieri să te ascunzi

[EN] In an e-Society, where we all – willingly or not – leave traces online, ‘hiding in the crowd’ is not possible. [RO] Într-o e-Society, unde cu toţii – cu voie sau fără voie – lasă urme online, ‘a te ascunde în mulţime’ nu este posibil.

[EN] However, it seems that hiding will no longer be possible even in the real world… [RO] Totuşi, se pare că ascunderea nu va mai fi posibilă de acum înainte nici în lumea reală…

[EN] Check this site to find the needle in a haystack – a presumably guilty face amidst thousands of innocents! [RO] Verificaţi acest site pentru a găsi acul în carul cu fân – o faţă presupus vinovată între mii de nevinovaţi!

[EN] These images were taken in Vancouver (British Columbia, Canada), just before the shocking riots in June 2011… [RO] Aceste imagini au fost făcute în Vancouver (British Columbia, Canada), chiar înainte de şocanta răzmeriţă din iunie 2011...

[EN] …that would break its reputation as  ‘one of the most livable cities in the world’. [RO] …care avea să-i ştirbească reputaţia de ‘unul dintre cele mai locuibile oraşe din lume’.

[EN] It’s a Gigapixel image, a technology based on which spying (by satellites or other means) gets easier. [RO] Este o imagine Gigapixel, o tehnologie pe baza căreia spionajul (prin sateliţi sau alte mijloace) devine mai uşoară.

[For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to/Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la: Contents/Cuprins]

Aşteptând încă revoluţia mondială... (8) [Still waiting for the world revolution…]

Indiferent de cum s-o fi văzând el însuşi, s-au găsit destui care să îl considere ‘erou’ (al luptei pentru accesul la informaţii), ‘deschizător de drumuri’ (înspre o altă lume, în care guvernele să fie obligate la mai multă transparenţă), un ‘revoluţionar’, un ‘vizionar’…

….ba poate chiar un viitor ‘martir’, dacă ar fi să le dăm crezare avocaţiilor săi, care se tem că, odată ajuns în mâinile Unchiului Sam, clientul lor ar fi torturat, executat sau ucis mişeleşte în puşcărie.

Acesta este Julian Assange*** – hackerul australian ale cărei furtuni în pahare cu apă, oricâtă rezonanţă planetară or fi părând să aibă în această epocă a tehnologiei informaţiei, tot nu au stârnit adevărate revoluţii.

Zicea Andy Warhol că, “în viitor, oricine va fi faimos pentru 15 minute”, iar acel viitor pe care îl trăim noi acum părea să se confirme şi în cazul lui Assange. Iată, totuşi, că ‘faima’ acestuia a ţinut ceva mai mult, cam cât iarna 2010/2011.

Au venit revoluţiile arabe, cutremurul din Japonia, războiul din Libia, astfel că despre  ‘martirul’ de la Londra s-au auzit tot mai puţine. Aura lui revoluţionară păleşte cu fiecare zi petrecută în vila cu zece dormitoare...

Revoluţionarului – celui de modă veche vreau să zic, de secol 19 şi 20 – îi şade bine cu chinul, cu hăituiala, cu clandestinitatea, cu austeritatea şi asceza chiar, ci nu cu reşedinţele de lux.

Ceea ce nu i-a împiedicat pe fani să atragă atenţia, când s-au împlinit şase luni de arest, asupra “condiţiilor excesive şi dezumanizante de detenţie” şi să se plângă că eroul lor este vânat de camere de supraveghere (CCTV), ceea ce avea să se dovedească o exagerare.

Erau doar camere de monitorizare a traficului. Însă nicio exagerare nu-i de lepădat în aceste vremuri, când nimic, oricât de gogonat ar fi, reuşeşte să scoată oamenii din lumea revoluţiilor virtuale, în cea a revoluţiilor cu distrugeri şi moarte.

Revoluţionar mondial şi violator (încă neconfirmat în ambele privinţe), un (aparent) paria cu prieteni bogaţi (care i-au plătit cauţiunea), cinic şi narcisist, hedonist şi amoral, idealist şi calculat – pentru care unii ar face moarte de om, pe când alţii au cerut asasinarea lui.

Nicidecum imaculat, dar nici vrednic de a fi dat în mâinile Unchiului Sam, în fruntea unei entităţi nedemocratice (WikiLeaks) care serveşte idealuri democratice (?!)... cu mii de poveşti pe seama lui, care mai de care mai năstruşnice.

Nicicând nu se poate spera la o revoluţie mondială (fie ea definită troţkist sau altcumva) fără exagerări şi minciuni. Oricât de adânci ar fi cauzele reale ale revoluţiilor (definite ulterior de istorici) fără ‘scântei de exagerare’ nu se poate face vreo revoluţie.

Dezvăluirile WikiLeaks s-au dovedit a fi o făsâială. În urma căreia, Uncle Sam n-a ieşit prea şifonat. Ba chiar este demn de admirat: n-ar fi bine ca şi România să aibă diplomaţi atât de talentaţi în a trage de limbă pe toată lumea din jur şi a descrie atât de plastic evenimente şi personaje?

Şi atât de mare a fost făsâiala aceasta, încât mă gândesc că scopul lor nu are legătură cu dezvăluirile în sine, ci cu propulsarea lui Assange la rolul de ‘revoluţionar mondial’, pentru care destui fanatici ar fi gata să arunce lumea (internetului şi nu numai) în haos.

Închis sau liber, dar cu siguranţă în carne şi oase, autentic, acest Assange – pe care unii să-l adore, iar alţii să-l urască, la fel ca pe Osama bin Laden – este un ‘activ de mare valoare’ în zilele noastre când oricine poate fi ‘revoluţionar’, dar arareori pentru mai mult de 15 minute.

Pentru cine şi pentru ce va servi (conştient sau nu) Assange– să-i las pe cititorii mei (care şi câţi or mai fi) să îşi dea cu părerea. Eu doar îmi exprim scepticismul ca atâta tam-tam cu WikiLeaks nu se prea poate să fi fost creat doar pentru fâsâiala de până acum.

*** NOTĂ: Am creat imaginea cu ajutorul acestui site.

[Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la/For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]

Aşteptând încă revoluţia mondială... (7) [Still waiting for the world revolution...]

Cu Osama bin Laden executat – fie şi cu dovezi privind moartea lui la fel de solide precum cele privind aselenizarea – Barack Hussein Obama şi întreaga ‘lume liberă’ rămân fără un convenabil antierou.

Cei socotiţi ‘conspiraţionişti’ vor specula că, foarte rapid, “va fi inventat un altul”, în timp ce restul ‘lumii libere’ n-are decât să dea curs îndemnului obamian că sfârşitul lui bin Laden trebuie “salutat de toţi cei care cred în pace şi demnitate umană”.

Poate că revoluţia mondială nu mai are nevoie de bin Laden şi era vremea să intre în cărţile de istorie. Eventual să ‘reapară’ numai fictiv, ca Elvis sau Michael Jackson.

Dar de ceea ce au încă nevoie americanii este de un soi de ‘spirit al lui 11 septembrie’, definit astfel de Obama: “în acea zi, indiferent de unde veneam, indiferent cărui dumnezeu ne rugăm (?!?!?!), indiferent de etnie şi culoare, am fost uniţi ca o familie americană”.

În paralel cu vânarea lui bin Laden, ultimul deceniu a marcat o accentuată americanizare a planetei (graţie noilor tehnologii ale informaţiei). Treptat, toată ‘lumea liberă’ a împărtăşit temerile şi frustrările americanilor şi a contribuit la plata oalelelor sparte.

Ne putem doar consola cu ideea că Lumea Veche a marcat un ‘gol de onoare’. Lichidarea lui bin Laden a fost sărbătorită în SUA aşa cum europenii ies pe străzi să sărbătorească trofee fotbalistice.

Al-Qaida a început războiul, zice Obama, la fel ca predecesorii săi (Bush + Clinton). Şi nimeni nu îl poate contrazice.  Ce om sănătos la cap ar ţine cu Al-Qaida şi nu cu SUA?

Totuşi, felul în care războiul global antiterorist a devenit o luptă a întregii ‘lumi libere’ (încă neîncheiată, avertizează acelaşi Obama) prea seamănă cu ‘lupta întregului popor’ la care erau chemaţi nefericiţii băştinaşi din fostul lagăr socialist.

În lipsa ‘antieroului planetar’, omenirea dresată să reacţioneze în bloc – indiferent cărui dumnezeu se roagă (sau mai degrabă nu se mai roagă!) – are nevoie de un alt duşman.

Şi încă este o nevoie ca de aer. Mai ales la vremuri de criză economică, un duşman comun, este mai uşor de suportat decât un ideal comun. În caz contrar, ‘lumea liberă’ nu va mai putea trăi fără o revoluţie.

Poate n-o fi aceea aşteptată de troţkiştii din UK care mi-au inspirat acest serial, dar o revoluţie tot va fi. Cu siguranţă, nu va fi una ‘a binelui’, a ‘bunului simţ’, ‘a reformei clase politice’ (cum se visează în România), nici a lui ‘da, putem’ (Yes We Can) promis de Obama.

Nu va fi un trist carnaval cu coşciuge precum în decembrie 1989, încheiat în doar câteva zile şi pus în scenă cât să întineze primul Crăciun liber după 45 de ani – printr-o execuţie stalinistă, (re)liberalizarea avorturilor şi asasinarea a sute de tineri.

Ci vor fi râuri de sânge, la fel ca în Revoluţia Franceză sau cea Bolşevică. Care vor curge multă vreme după ce vor fi scăpărat primele ‘scântei revoluţionare’ (1789, respectiv 1917).

Apoi, întocmai ca la amintitele revoluţii – aprinse de duşmani ai lui Dumnezeu, nu de rugători sau temători de vreun oarecare dumnezeu – mai mulţi morţi vor cădea după dobândirea libertăţilor respective, decât în lupta pentru cucerirea lor.

[Pentru toate episoadele din această serie şi toate postările de pe acest blog mergi la/For all the episodes of this series, and all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]