[1] “Dar din dar” – un blog cu poveşti despre suferinţe de-ale semenilor şi invitaţii la a aduce mici daruri pentru alinarea lor.
Sigur nu-s singurul care să aibă impresia că spaţiul public (atât cel real, cât şi cel virtual – de o mai fi vreo diferenţă între ele...) duhneşte a falsitate.
De parcă totul ar merge bine şi nu poate să meargă decât spre mai bine, iar peticele de lume civilizată unde credem că suntem ori la care tânjim n-ar fi decât un paradis al nebunilor.
[2] “Fundaţia Episcop Melchisedec” – fără să fie vreo fundaţie-vedetă, face lucruri minunate privind combaterea sărăciei, suferinţei şi a marginalizării în Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului.
Discursurile politice ne promit ‘depăşirea crizei’, băncile – împlinirea oricăror dorinţe, vânzătorii de maşini – siguranţă şi confort, cei de băuturi – stropi de fericire etc...
Lumea toată ne îmbie, ne bombardează cu iluzorii fericiri şi sensuri la ofertă, dar pe cât se arată toate acestea mai frumos ambalate, pe atât sunt mai lipsite de sens.
[3] “Fă un bine şi schimbă o viaţă!” – un site cu apeluri pentru salvarea unor copii aflaţi în faţa unor ultime şanse de vindecare şi unde se pot semnala cazuri.
Suntem îndoctrinaţi să nu ne dorim altceva decât succesul. Şi cum altfel este acesta definit decât prin a avea tot mai mult şi a putea tot mai mult, aici şi acum?
Doar să ne facem pe plac noi înşine (şi să le pretindem celorlaţi să ne facă pe plac!) – iată calea prin care vom fi fericiţi!
[4] “SOS” – rubrică a unei longevive şi populare reviste cu mesaje de la cititori care au nevoie de ajutor în fel şi chip, poate şi numai prin câteva rânduri de epistolă.
Aşa ni se tot spune, încă de la cele mici vârste, astfel încât nici nu putem concepe lumea altfel, iar orice nu ne este pe plac nu poate fi decât respingător şi lipsit de sens.
Totuşi, dacă ceea ce nu ne place – sau mai degrabă am fost dresaţi de civilizaţia noastră hedonistă să nu ne placă – are mai mult sens decât ceea ce socotim că ne dă sens vieţii?
[5] “IHTIS” – o asociaţie care îşi propune să-i înveţe pe cei care se luptă cu dizabilităţi să îşi depăşească condiţia, dar şi pe noi, ceilalţi, să învăţăm să-i acceptăm pe cei puţin altfel.
Din spaţiul public sunt scoşi cei care nu au şi nu pot ca noi, iar suferinţa, sărăcia, boala şi moartea sunt izgonite către periferia lumii noastre tânjitoare după mai bine.
Precum unii copii, care cred că dacă îşi pun mâna pe ochi se ascund, ne facem că nu vedem. Ori decretăm, cinic, că mici fapte bune nu pot schimba nimic.
[6] “Mini Debra” – asociaţie ce oferă ajutor pentru copiii afectaţi de o maladie rară care face pielea şi mucoasele fragile mai ceva decât aripile de fluture.
Refuzăm să ne închipuim că am putea – oricând, în orice clipă, oricare dintre noi! – să cădem dincolo de cortina iluziilor în care trăim acum.
Că am putea ajunge din spectatori (cu libertatea de a ne pune mâna pe ochi şi a nu ne păsa) – chiar actori în suferinţă, boală, infirmitate, moarte (privaţi libertatea amintită).
[7] “Raza de soare” – aşa cum îi spune numele, mica asociaţie reuşeşte să aducă o rază de soare pentru nişte tineri cu dizabilităţi din jud. Mureş.
Pe negândite, putem să ne trezim aruncaţi, din goana noastră spre a ne face pe plac, într-o altă ipostază, unde priorităţile ni se vor fi răsturnat.
Şi unde tot ceea ce credeam că ne era rost al vieţii să ne devină inaccesibil. Sau unde falsele, măruntele şi ridicolele fericiri de zi cu zi să nu ne mai fie livrate la ofertă.
[8] “Fraţii mai mici ai lui Hristos” – o pagina specială (de pe un site adesea citat de mine) despre suferinţe de-ale semenilor şi apeluri către cei care vor să îi ajute.
În astfel de lumi paralele – unde ceea ce am cheltui o singură dată la KFC sau la McDonalds ar putea fi banii pe o săptămână ai unei familii – trăiesc mulţi dintre semenii noştri.
Oameni despre care (cu voie sau fără voie) prea adesea nici nu ştim, pentru că sloganurile despre succes din lumea în care trăim ne-au imunizat la poveştile de insucces.
[9] “Bucuria darului” – un blog cu multe lucruri de folos, unde apar adesea poveşti detaliate despre oameni aflaţi în mari suferinţe.
Nu vrem să ştim nimic despre cei a căror viaţă – cuantificabilă drept insucces după deşartele noastre standarde – ar putea să ne indispună şi să ne pună pe gânduri.
Iar şi ceea ce om mai şti este trunchiat, căci ne este imposibil să ne concepem existenţa (proprie sa a altora) şi altfel decât alergătura după nimicuri pe care ne-o numim viaţă.
[10] “Să fim oameni…” – cazuri de oameni (mai ales copii), aflaţi în luptă cu boala şi pentru care orice mic ajutor este de folos.
Aceste 11 siteuri recomandate aduc poveşti din lumi paralele, aflate în disonanţă cu raiul pământesc la care visăm cei mai mulţi dintre noi.
Multe poveşti nu au sau nu vor avea final fericit din perspectiva lumească… Însă, cu siguranţă nu au atâta nonsens precum multe dintre traiectorile noastre aşa-zis fericite.
[11] “Blog de suflet” – un blog mai vechi dedicat exclusiv împărtăşirii în lumea noastră prea grăbită a unor poveşti care nu au mereu finalul dorit.
Nu invit la lecturi neplăcute, ci la lecturi cu tâlc din aceste lumi paralele. Bine ar fi să fie urmate, atât cât poate fiecare, de mici fapte bune.
Poate, s-or găsi unii dintre noi care, citind, să căpătăm o altă perspectivă asupra rosturilor vieţii şi să lepădăm, măcar în parte, triviale irelevanţe cărora le dăm rang de scopuri.
[Pentru toate postările de pe acest blog mergi la/For all the posts on this blog go to: Contents/Cuprins]
.jpg)
.jpg)
|